monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Spectacolul "Ballet á la carte". Călătorie prin momente muzicale celebre

Pus în scenă la Casa de Cultură a Studenților, evenimentul anunță o premieră națională de excepție.

Un spectacol bazat pe momente muzicale celebre, la crearea căruia a contribuit şi cunoscutul coregraf slovac Boris Nebyla, care de câteva luni este director artistic în cadrul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, este prima propunere din acest an a Ansamblului de Balet.

Ineditul triptic dansant va avea loc sub numele de "Ballet á la carte" şi va purta publicul printr-o călătorie coregrafică variată din punct de vedere stilistic, menit să bucure diversele gusturi artistice.

Premiera se bucură de originala coregrafie semnată de Boris Nebyla - care conduce alături de soţia sa, balerina clujeană Simona Noja, o şcoală privată de dans în Austria - şi de Pavel Rotaru, maestrul de balet al teatrului liric clujean.

"Odată cu venirea mea la Cluj şi aducerea unor noi dansatori, pentru ca această companie să aibă şi o dimensiune internaţională, ne-am dorit, şi cred că şi Pavel şi-a dorit, să aducem şi alte experienţe. Cred că, într-un fel fel am vrut să prezentăm compania într-o nouă lumină, că creăm momente speciale pentru această componenţă a companiei", a explicat Boris Nebyla.

Spectacolul va purta publicul, pe fermecătoare accente clasice, neo-clasice şi moderne, prin muzica lui Claude Debussy, Gaetano Donizetti şi Georges Bizet.

În acelaşi timp, evenimentul artistic are şi scopul de a propune publicului un nou spaţiu. Spectacolul de balet nu va avea loc pe scena Operei din Cluj, ca de obicei, ci pe cea a Casei de Cultură a Studenţilor. Ideea a pornit de la nevoia resimţită de conducerea Operei clujene de a face mai mult loc în program pentru spectacolele de balet, idee care întâmpină un obstacol. Conducerea teatrului liric, care coordonează în egală măsură oferta de balet, cât şi pe cea de operă, împarte scena cu Teatrul Naţional din Cluj. Găsirea unui nou spaţiu a devenit astfel vitală pentru dinamizarea activităţii artistice.

În plus, clădirea teatrului, care are peste 100 de ani vechime, ar putea intra în renovare, ceea ce, potrivit experienţei de la Iaşi, ar putea ţine clădirea închisă timp de mai mulţi ani.

"Prin tranziţia aceasta care se face de la Operă către Casa de Cultură se doreşte ca spectacolele de balet să fie la acelaşi nivel calitativ. Să obişnuim publicul să participe şi la Casa de Cultură la evenimente pe tema baletului", a spus şi directorul casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, Flavius Milăşan.

Conducerea Operei din Cluj-Napoca a ţinut să sublinieze că premiera spectacolului "Ballet á la carte" dă un ton festiv primei luni a Anului Centenar, an ce promite o diversitate de surprize lirice şi coregrafice, premiere - precum "Elixirul dragostei" de Gaetano Donizetti, programată pentru data de 10 februarie - dar şi evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri, precum "Recital la Centenar", pus în scenă pe data de 31 ianuarie. Premiera spectacolului "Ballet á la carte" va avea loc joi, 18 ianuarie.

Spectacol în trei acte

Prima parte a spectacolului, Baletul "Faun"  pe muzică de Claude Debussy și Camille Saint-Saëns, este semnată de coregraful Boris Nebyla și își are originile în spectacolul coregrafic cu același nume, reprezentat în premieră la 2 martie 2012 și prezentat timp de șase ani cu casa închisă în capitala austriacă, pe scena Wiener Staatsoper și a Teatrul Popular Volksoper Wien.

Donizetti Moments, cea de-a doua parte a tripticului-premieră, aduce un captivant Pas de deux acompaniat de fragmente muzicale ale operei "Dom Sébastien" de Gaetano Donizetti. Etalând o coregrafie de virtuozitate bazată pe tehnicile baletului clasic, acest moment coregrafic se afirmă printr-o expresivitate deosebită, care le oferă celor doi interpreți (Andreea Jura și Dan Haja) posibilitatea de a revela în lumina reflectoarelor abilitățile tehnice extraordinare.

Carmen  este cea care ne taie răsuflarea în ultima parte a spectacolului, printr-un balet în două​ scene, pe scenariu semnat de Maestrul coregraf Pavel Rotaru, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée.