monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cât de ospitalieri sunt clujenii? „Viniturile să plece!”

Din ce în ce mai mulți clujeni acuză viniturile (n.r. - cetăţeni veniţi în oraş din alte părţi) pentru prețurile mari ale locuințelor și pentru traficul îngreuntat. Specialiștii spun că acest comportament datează de foarte mult timp și are legătură cu necesitatea primară a omului de a-și apăra teritoriul.

Se spune despre ardeleni că sunt ieșit din comun de ospitalieri, că primesc chiar și străini în casă și pun pe masă tot ce au mai bun în cămară și în frigider. În cazul în care sunt refuzați se simt jingiți și insistă până când musafirul pleacă de la ei cu burta plină și cu mâncare pentru drum. Însă, în ciuda acestei imagini idilice pe care ardelenii (în acest caz și clujenii) și-au format-o, din ce în ce mai mulți clujeni îi arată cu degetul pe cei care au ales să se stabilească în Cluj-Napoca. Ei spun că traficul îngreunat se datorează sutelor de mașini din alte județe, iar prețurile la imobiliare cresc fiindcă din ce în ce mai multe „vinituri” își cumpără locuințe în municipiu.

„De vinituri nu zice nimeni nimic? În urmă cu câțiva ani era atât de aglomerat? Tot a treia mașină e de alt județ plus cei care au venit și s-au stabilit aici”, a comentat Călin Mureșan la un articol despre aglomerația din oraș.

Răutatea clujenilor

Unele acuzații sunt chiar pline de ură și ajung să discrimineze.

„În caz de necesitate scăpăm de vinituri. Îi trimitem la ei acasă, de unde au venit. Ne pare rău, dar viniturile nu vor fi niciodată clujeni”, a scris un bărbat într-un comentariu la o știre.

Pe rețelele de socializare astfel de comentarii sunt cu sutele. Ba mai multi, alți clujeni orgolioși și plin de zel au făcut sesizări reprezentanților locali prin care vin cu sugestii în ceea ce privește „viniturile” .

„Când o să găsiţi o modalitate de a nu mai lăsa oraşul să se sufoce prin prezenţa atâtor vinituri cu autoturisme din alte judeţe ce an de an vin în oraş că studenţi şi nu numai şi ocupă multe parcări abuziv, neplătind, blocând alei pietonale dintre blocuri, maşini de firma, blocând de asemenea. Trebuie găsite modalităţi de a le interzice staţionarea în oraş spre folosul clujenilor şi a transportului în comun din oraş, al traficului. Am ajuns să ne batem şi să ne certăm pe locuri de parcare cu nişte vinituri. Ar trebui găsită o modalitate, de a elimina cumva din oraş, de prin cartiere, maşini din alte judeţe, ce stau uneori cu anii; amenzi; taxe; somaţii, avertizări de ridicare”, a scris Brîndușa, o clujeană pe un site de reclamații.

Întoarcerea la instinctele primare

Sociologul Petre Iluț spune însă că aceste reacții, deși firești, nu ar trebui să apară în cazul unei comunități cu un grad mai mare de civilizație. Deși instinctul primar de protejare a teritoriului este un bună explicație pentru un astfel de comportament, nu este o scuză.

„Este o reacție veche a celui care s-a născut pe un teritoriu și își vede amenințate bunurile, valorile, slujbele, într-un fel calitatea vieții. Povestea este foarte veche. Problema e că amenințarea aceasta nu este atât de reală pe cât este imaginară. Într-adevăr au crescut prețurile la case și Clujul este mai aglomerat, mai scump. Însă trebuie văzut și ce beneficii aduc cei care vin. Fiindcă ei lucrează aici, nu vin ca cerșetori. Reacția nu este una benefică. Noi dacă stăm de vorbă cu anumiți indivizi, observăm reacții de acest fel, dar nu cred că toți clujenii sunt așa. Nici măcar majoritatea. Dar până la un punct asemenea reacții sunt commune. Este și chestiunea mai universală, antropologică de respingere a străinului, care are legătură cu protecția teritoriului. Însă civilizația tocmai asta ne aduce, o nouă viziune”, a explicat Petre Iluț.

De asemenea, sociologul spune că dacă ar fi să facem un studiu asupra originii clujenilor, se va putea observa că mulți dintre ei sunt urmașii unor persoane care s-au mutat în Cluj din alte zone.

„Cei care se simt amenințați și vorbesc despre vinituri ar trebui să se gândească că și ei sunt produsul unor vinituri, cei mai mulți. Fiindcă poate ei sau părinții lor sau bunicii lor s-au mutat în Cluj din altă parte. Așa s-a extins orașul”, a concluzionat Petre Iluț.