monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Primăria montează plăcuțe bilingve și în alte zone ale Clujului - FOTO

După ce a amplasat plăcuțe bilingve la intrarea în Cluj-Napoca dinspre Florești, acum, Primăria extinde zonele unde aceste indicatoare vor fi montate.

"Este oficial! Primarul Emil Boc a semnat aprobările pentru construirea tăblițelor bilingve", a anunţat viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Olah Emese, pe o rețea de socializare.

Se pare că Primăria Cluj are în vedere amplasarea acestor plăcuțe bilingve și la celelalte trei intrări principale în oraș și anume dinspre Turda, dinspre Apahida și dinspre Baciu. Cel de-al doilea indicator ar urma să fie amplasat chiar de săptămâna viitoare.

Pe 7 aprilie, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunţat că va amplasa indicatoare multilingve la intrările şi ieşirile din oraş, în limbile română, maghiară şi germană, dar şi în limba latină, aşa cum a fost numită localitatea la înfiinţare, în timpul împăratului roman Hadrian. Primăria avea obligația să monteze acele plăcuțe încă din martie 2002.

Emil Boc spune atunci că, pentru a adopta o formulă corectă, care să respecte şi dimensiunea istorică şi pe cea multiculturală a oraşului, a apelat la istoricii Universităţii Babeş-Bolyai, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia ca oraşul să poarte denumirile Cluj-Napoca, Kolozsvar şi Klausenburg, la care să se adauge, pe un alt panou, denumirea “Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)”.

“Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă în cele trei limbi şi cea de-a doua tablă, deasupra, care reflectă dimensiunea istorică a municipiului nostru. Această formulă subliniază dimensiunea istorică a oraşului nostru, din antichitate până în prezent, precum şi caracterul multicultural şi european al municipiului nostru. Soluţia propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată ştiinţific şi, nu în ultimul rând, este o soluţie care îşi propune în continuare să unească şi nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluţie europeană a timpului prezent”, a spus Emil Boc.

La începutul anului, Tribunalul Cluj a decis să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului. Asociaţia Minority Rights Cluj-Napoca a început în 2015 procesul prin care a cerut Tribunalulul Cluj să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze inscripţii şi în limba maghiară la intrările în municipiu.

Cum a încercat Boc să fenteze legea în problema plăcuțelor bilingve

Motivarea instanței prin care Primăria Cluj a fost obligată să amplaseze plăcuțe bilingve arată de ce tertipuri s-a folosit Emil Boc să nu recunoască ponderea reală a maghiarilor care locuiesc în Cluj-Napoca. Emil Boc s-a folosit în apărare de datele obținute de la Institutul de Statistică din 2001 unde se preciza că ponderea populației de etnie maghiară era de 18,96%.

"Potrivit datelor recensământului din anul 2011, populația de etnie maghiară din municipiul Cluj-Napoca este de 15,7% din totalul populației municipiului, rezultă că la această dată nu sunt îndeplinite condițiile legale stabilite de Legea 215/2001 (Legea Administrației Publice Locale) pentru amplasarea plăcuțelor oficiale bilingve în limba română și în limba maghiară, la intrările și ieșirile tuturor drumurilor publice ale municipiului Cluj-Napoca", a susținut Primăria.

Judecătorii Tribunalului Cluj i-au demonstrat lui Boc că datele folosite de el, potrivit recensământului din 2001, nu există, pe simplu motiv că în acel an nu s-a organizat niciun recensământ.