monitorulcj.ro Menu

Actualitate

SCANDAL. Zeci de mii de euro pentru PIZZA și CATERING. JAFUL din banii publici pentru integrarea rromilor

TUN de 3 milioane de euro, bani proveniți din fonduri norvegiene, pentru așa zisa integrare a romilor de la Pata Rat.

Proiectul se referă la relocarea unui număr de 35 de familii de la groapa de gunoi a orașului Cluj-Napoca, spre alte locații situate în Cluj Napoca, și în comunele Apahida și Florești. În total, în Cluj și Florești au fost cumpărate 16 apartamente, iar în Apahida, două terenuri unde au fost construite două case cu 12 apartamente. În total, aceste investiții au fost 1,18 milioane de euro, adică o treime din valoarea proiectului, scrie evz.ro.

Proiectul cu finanțare norvegiană a fost în valoare de 3,14 milioane de euro.

Din valoarea proiectului, suma de 1,37 milioane de euro s-a dus pe salariile celor care conduc proiectul și a echipei de implementare.

La acest subcapitol, din suma de 1,37 milioane de euro, 505.879 euro au mers spre „management team”, adică echipa de conducere, compusă din doar cinci oameni. Alți 679.382 de euro au fost plățiți către angajații din echipa de implementare, în timp ce 190.986 euro, unor experți, fără să știm cine sunt acești experți și ce anume au făcut ei pentru rromii de la Pata Rât.

Un exemplu de cheltueli din acest proiect sunt cele pentru pizza, unde s-au cheltuit 10.000 de euro, adică au fost cumpărate peste 2.500 de bucăți. Pentru mâncare livrată în sistem catering – 12.000 de euro, iar pentru produse de patiserie, alți 3.000 de euro. S-au mai cumpărat bilete sau abonamente, la diferite activități de sport, în valoare de 18.900 de euro. Un alt capitol finanțat generos este cel legat de susținerea conferințelor și seminariilor, care a fost bugetat cu imensa sumă de 90.000 de euro.

Zoli Coroian, șeful Asociației Metropolitane, a declarat că trebuiau organizate două seminarii, dar s-a ținut doar unul. Cu toate acestea, oamenii din Apahida, comună limitrofă orașului Cluj-Napoca, susțin că nu au fost informați și nici consultați, în momentul în care s-a decis construirea a două case, cu 12 apartamente, destinate relocării rromilor. „Nu v-am consultat pentru că nu am considerat necesar să facem acest lucru”, le-a spus Gabriela Tonk, managerul de proiect, oamenilor nemulțumiți.

Proiectul are și o componentă care se referă la educația acordată unui număr de copii care trăiesc pe groapa de gunoi. În timp ce Zoli Coroian spune că sunt „22 sau 24”, un alt angajat, Ildiko Dan, susține că este vorba doar de 19 copii.

Acte de identitate de 29.000 de euro

Din valoarea totală de 3,1 milioane de euro, șefii proiectului au folosit 29.000 de euro, din care Zoli Coroian susține că 45 de rromi au fost ajutați să obțină certificate de naștere, iar alți 300 - acte de identitate temporare.

Pentru obținerea unui certificat de naștere se achită suma de 11 lei, iar pentru o carte de identitate provizorie, taxa de un leu. Asta însemnă că din cei 29.000 de euro, adică 130.000 lei, au fost cheltuiți 495 de lei pentru obținerea certificatelor de naștere și alte 300 de lei pentru actele de identitate provizorii. De asemenea, o altă sumă de 20.000 de euro s-a alocat pentru servicii medicale pentru rromi. Directorul Asociației Metropolitane a declarat că nu știe cu exactitate câți rromi au fost tratați medical și nici de ce servicii medicale au beneficiat.

Cine sunt „salariații” acestui proiect norvegian

Cei care au încasat bani sub formă de salarii, sunt cinci membrii ai „Management team”, respectiv Gabriela Tonk, fost secretar de stat în Ministerul Educației, Eva Incze, Ildiko Dan, Julia Adorjani și Bela Olimpiu Lăcătuș.

Cei de la Asociația Metropolitană Cluj au scris un proiect, care a primit o finanțare din Norvegia, proiect care are mai multe componente, de la cumpărarea și construcția de case pentru relocarea a zece la sută din familiile de rromi, până la activități de consiliere sau de educație. În programul de educație, deși se tot vorbește de integrarea lor, 19 elevi de clasele a întâia și a doua sunt duși la școală în satul Cara, o localitate foarte mică, uitată de lume, situată la 16 kilometri de Cluj-Napoca.

În cadrul proiectului au mai fost duși la medic un număr nedefinit de persoane, deoarece cei de la Asociația Metropolitană nu au putut spune numărul celor care au beneficiat de servicii medicale, în sumă de 20.000 de euro.

Zona Pata Rât este o zonă care s-a transformat peste noapte într-un cartier mizerabil al Clujului. Nepăsarea autorităților din ultimii 15 ani au făcut ca sute de rromii evacuați din diferite zone ale orașului să vină la Pata Rât, unde au construit sute de barăci. Acum, aceștia trăiesc din materialele reciclabile pe care le colectează de pe rampele de gunoi, sticle din plastic, cartoane sau cutii din aluminiu.