monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Ministrul Justiției a decis: nu renunță la grațiere și modificarea codurilor. Concluziile consultării publice

Ministrul Justiției, Florin Iordache, nu demisionează din funcție, în ciuda celor aproape 100.000 de oameni care au protestat contra ordonanțelor privitoare la grațiere și amnistia unor fapte de corupție prin modificarea codurilor penale și în ciuda unor voci puternice din societatea civilă care i-au cerut, la dezbaterea de luni, demisia pentru modul neprofesionist și netransparent prin care a încercat să legifereze în domeniul penal.

Mai mult, în ciuda solicitării, tot de luni, a președintelui Iohannis de a renunța la cele două ordonanțe de urgență, Iordache spune că va merge mai departe cu ele, fără a preciza însă dacă ordonanțele vor fi votate în Guvern, vor fi transformate în lege și dezbătute în procedură normală în Parlament sau Executivul își va asuma răspundere cu privire la cele două proiecte. Ultima a părut să fie varianta preferată de ministru, dar a declarat că nu poate răspunde la o întrebare în acest sens decât după ce se va consulta cu premierul Sorin Grindeanu, scrie romaniacurata.ro.

Florin Iordache, fost președinte al Comisiei Juridice din Parlament, devenit celebru în „Marțea Neagră” din decembrie 2013, spune că va ține cont de toate propunerile și observațiile primite la dezbaterile de luni și că grațiera nu va viza violatori, criminali sau, foarte important, persoane condamnate pentru corupție. El a mai spus că prevederile neclare sau în neconcordanță cu alte legi vor fi eliminate, dar a refuzat să spună la ce anume se referă.

Ministrul nu renunță nici la modificările codurilor penale, în ciuda criticilor potrivit cărora neglijența în serviciu va fi dezincriminată complet, iar abuzul în serviciu va fi golit de conținut astfel încât să echivaleze cu o dezincriminare. El spune că a ținut cont de deciziile CCR și că, anul trecut, ministerul a modificat prin ordonanță 60 de prevederi, iar el încearcă acum să rezolve doar șase. Mai mult, a adăugat Iordache, săptămâna trecută CCR a mai găsit șase articolecu probleme. „De fapt, acesta este mandatul cu care am venit aici, să repar toate acele lucruri care nu sunt în concordanță cu o legislație clară modernă și europeană”, a încheiat Iordache declarația de după consultări.

Șezătoare sau paratrăsnet?

Ceea ce a fost anunțat a fi o dezbatere pe tema celor două ordonanțe de urgență, una privind grațierea colectivă, cealaltă modificări la codurile penal și de procedură penală, prin care mai multe fapte asimilate corupției ar fi practic dezincriminate, s-a transformat într-o ședință de informare, în care ministrul Justiției, Florin Iordache, a luat act de pozițiile unor reprezentanți ai societății civile și ale unor cetățeni, lăsând fără răspuns majoritatea întrebărilor.

Greu de spus dacă s-a întâmplat așa din cauza proastei organizări – peste o sută de oameni înghesuiți la grămadă într-o sală destul de mică, după o serie de scandaluri legate de lipsa accesului presei la eveniment exact din motive de spațiu – sau pentru că Florin Iordache și-a asumat rolul de paratrăsnet, care să atragă asupra sa toate criticile și nemulțumirile legate de controversatele ordonanțe de amnistie și grațiere.

Și, dacă prima parte a dezbaterii a fost cât de cât serioasă – deși nu au lipsit momentele comice, huiduielile (generate de prezența unor notorii condamnați pentru corupție) și aplauzele – a doua parte a fost mai degrabă un fel de audiență publică, în care diverse persoane cu probleme cu justiția au venit să-și spună păsurile. Așa cum a vorbit și finanțatorul echipei FCSB, fostul deputat Gigi Becali.

„Este un proiect şmechereşte. Vă dau cazul Vişinescu: iese peste trei ani. De aia oamenii ies în stradă. (…) Ăla care a furat un cârnat e la puşcărie, ăla care a furat 200 de milioane este graţiat. Directorii de penitenciare sunt stăpâni de sclavi”, a spus Becali, la Ministerul Justiţiei. El a susţinut că, dacă tot se face o „lege a graţierii”, trebuie ca prevederile acestea să permită să iasă 6.000 sau 7.000 de oameni din închisori.

Becali nu a pierdut ocazia de a-i ataca pe reprezentanții ANP: „oamenii ăia trebuie să înţeleagă aşa: că ce e în puşcării este jale. Şi ei fac parte tot din neamul ăsta, ăia 100.000, ca şi ăia care sunt în puşcării. Am propus, bineînţeles şi chestiuni alternative, am spus aici şi despre învoirea la eliberarea condiţionată, ca să fie la drept… Cea mai mare problemă a puşcăriilor ştiţi care este? ANP-ul… Acolo sunt persoane de 30-40 de ani care sunt oameni cu mentalitate criminală, le-a intrat în sânge criminalitatea”.

Opiniile contra ordonanțelor

Opiniile contra ordonanțelor ar putea fi împărțite în două categorii. În prima, cele care vizează grațierea, socotită o non-soluție pentru aglomerația din închisori, întrucât populația din penitenciare este deja în scădere pe fondul reducerii pedepselor prin noul Cod Penal, pentru că lipsesc programele de reinserție socială și profesională a foștilor deținuți, iar nivelul de recidivă este atât de mare încât mulți se reîntorc în scurt timp și pentru că grațieri se pot face individualizat, de la caz la caz.

A doua categorie a vizat modificările la coduri, majoritatea oponenților arătând că prin ordonanță fapte asimilate corupției, precum neglijența și abuzul în serviciu, sunt golite de conținut sau dezincriminate. Vorbitorii au arătat că decizia CCR privind sensul abuzului în serviciu poate fi aplicată fără modificarea codurilor și că, oricum, apar o mulțime de prevederi, precum limita de 200.000 de lei prejudiciu, dar și cele referitoare la termenul în care se poate realiza plângerea prealabilă, care nu au legătură cu decizii ale CCR.

„Nu s-a justificat în niciun caz în mod real necesitatea adoptării acestor acte normative în regim de urgență și, dacă se va reveni la calea legală, procedura este că ele trebuie puse în transparență decizională pentru minimum 30 de zile. Având în vedere că vorbim de legislație care afectează sistemul penal, cele 30 de zile din punctul meu de vedere sunt un standard minimal, ar fi necesare mai multe luni de zile. De-abia apoi să fie adoptate respectivele acte normative în Guvern și transmise Parlamentului (…) APADOR-CH susține retragerea proiectelor sub forma ordonanțelor de urgență și discutarea lor în procedură normală”, a declarat Maria-Nicoleta Andreescu de la APADOR-CH.

Dragoş Mihai, presedintele Consiliului Tineretului din România, i-a cerut ministrului Justiţiei să retragă cele două OUG, pentru că ele nu reprezintă interesul public. „Avem 50.000 de membri, nu vă jucaţi cu focul, domnule ministru, nu merită”, a adăugat acesta. Un alt participant, un brașovea, i-a spus ministrului: „„xistă zeci de mii de abuzuri făcute zilnic de funcţionarii publici. Avem o micşorare a pedepselor de două ori, măsură care nu este motivată. Ce se întâmpla dacă un copil denunţă un viol după şase luni? Lăsaţi în libertate violatorul? (…) Dacă dumneavoastră vreţi să rămâneţi în istorie ca omul care a întors România cu 200 de ani, modificaţi regula abuzului în serviciu”.

Reprezentantul Transparency Romania i-a solicitat ministrului Justiţiei să ţină cont de amendamentele organizaţiei. „Nu dorim o asumare a răspunderii Guvernului, ci aprobarea în Parlament. (…) Dacă le veţi respinge (amendamentele, n.r.), vă rog să ne motivaţi în scris”. Iar Gelu Trandafir, de la Freedom House, a arătat că și organizaţia sa susţine retragerea celor două OUG şi discutarea în Parlament a proiectelor privind graţierea şi modificarea codurilor penale, după ce vor fi făcute studii de impact. „Când ai 100.0000 de oameni în stradă, clar că nu ai pace socială”, i-a spus Gelu Trandafir ministrului Justiţiei, explicând că grațierea se face, în anumite state, în care au existat convulsii sociale și politice, tocmai pentru a readuce pacea socială. El a amintit și că ultimul Raport MCV are avertismente legate de cele două ordonanţe.

Preşedintele VeDem Just, Lucian Checheriţă, a spus că graţierea trebuie să fie prevăzută într-un proiect de lege, nu într-o OUG, de aceasta nu trebuie să profite niciun demnitar public sau funcţionar şi măsura trebuie să privescă doar pedepsele definitive, nu şi cele în curs de soluţionare. Şi reprezentantul organizaţiei Expert Forum a arătat că proiectele privind graţierea şi modificarea codurilor penale trebuie retrase din procedură de urgenţă şi puse în procedură normală.

În intervenţia sa, Mihai Popescu, de la Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO), a arătat că cele două OUG ar trebui să intre în dezbatere parlamentară şi, de asemenea, ar trebui urgentate liberările condiţionate pe baza muncii. “Trebuie sa fie un pachet de măsuri care să rezolve problema pe termen lung. Construcţia de penitenciare este necesară”, a arătat Popescu. Reprezentantul Asociaţiei Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, Claudiu Dumitriu, i-a spus ministrului Justiţiei că singura măsură care trebuie luată este retragerea celor două proiecte de OUG, pentru că sunt fals argumentate şi dezbaterea lor în Parlament, ca lege organică.

„Scopul acestor ordonanţe este să scăpaţi de răspunderea penală şi executarea unor pedepse în cazul unor zeci sau sute de prieteni sau factori politici. Este un fapt recunoscut de ambasadele principalelor state partenere, de ONG-uri şi de sistemul judiciar în integralitatea lui. (…) Există două soluţii pe care noi le recomandăm: să retrageţi aceste ordonanţe de urgenţă şi să vă daţi demisia”, a declarat Mihai Poliţeanu, de la “Iniţiativa România”.

„Începând de săptămâna viitoare noi vom face proteste pentru demiterea domnului ministru al Justiţiei. Am cerut discutarea pe un proiect de lege în Parlament care să fie discuţii, să fie comisii, să se ia o decizie corectă. Era şi domnul Becali aici prezent. I-am spus «Domnule, vă tot văitaţi. Aveţi bani. Faceţi dumneavoastră puşcării şi puneţi-le la dispoziţia statului. Problema este dacă sunt sau nu locuri. Într-adevăr, nu sunt locuri, condiţiile sunt inumane, aceşti oameni care execută o pedeapsă trebuie să o execute în mod decent, dar soluţia nu este aceasta, să dai drumul la 3.000-5.000 de persoane care în 2-3 ani vor veni înapoi. Luaţi cazul Italiei şi vedeţi ce s-a întâmplat”, a declarat, la ieşirea de la dezbatere, Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadei.

Opiniile în favoarea grațierii

Trebuie spus, de la început, că majoritatea opiniilor favorabile ordonanțelor au vizat, în fapt, doar grațierea. Pe fondul unor imagini proiectate de MJ cu celule de închisoare, o serie de vorbitori au arătat că există o problemă reală legată de condițiile din închisori. Demn de remarcat este și faptul că mulți dintre cei care susțineau grațierea colectivă erau foști condamnați sau rude ale unor persoane ce au suferit condamnări penale.

Corneliu Bălan, președintele Asociației Victimelor Abuzurilor Statului de Drept din România, a spus că este de acord cu cele două proiecte. „În principiu, noi suntem de acord cu cele două proiecte, dar (…) să fie discutate în Parlament pentru a putea să-și spună părerea și opoziția în mod corespunzător și atunci va dispare această mișcare a străzii care este necorespunzătoare”, a afirmat el.

Viorica Onciu, preşedintele Fundaţiei pentru Combaterea Discriminării şi Corupţiei, a spus că susţine legea graţierii, „din punct de vedere uman”. „Mă intrigă dorinţa oamenilor din sală, care vor să vadă cât mai mulţi oameni amărâţi. Ar trebui extinsă această graţiere pentru faptele fără violenţă”, a spus Onciu. Psihologul Aida Călin, care a povestit că a luat contact cu oamenii din penitenciare, a declarat că mulţi deținuți merită să fie graţiaţi. „Propun să daţi această ordonanaţă, dar în mod nepolitizat”, a adăugat ea.

Un alt participant la dezbatere, Vivian Oancea, condamnat pentru trafic de persoane, le-a spus reprezentanţilor Ministerului Justiţiei că îi felicită pentru cele două proiecte de OUG: „Sunteţi nişte eroi pentru mine. Vă luptaţi cu nişte acoperiţi care vor să şantajeze populaţia României. Nu mai au Dumnezeu. Sunt oameni răi, lipsiţi de inimă. Oamenii aceştia au familie şi suferă. Judecătorii încalcă legea când îi trimit în puşcărie. Oamenii care ies, trebuie să săvârşească o infracţiune şi să aibă din ce trăi, altfel mor”.

Sandu Dănuţ, care a relatat că a fost arestat preventiv de două ori, a declarat: „Nu trebuie umblat la codurile penale, ci la puterea procurorului. Procurorul te arestează dacă are suspiciuni rezonabile. Consultarea ar trebui făcută şi cu judecătorii de instanţă”. Reprezentantul FACIAS, un ONG înființat de Dan Voiculescu, în prezent aflat la închisoare după ce a fost condamnat la 10 ani în dosarul ICA, a spus că organizaţia propune extinderea prevederilor din ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale şi „redozarea pedepselor mai mari de cinci ani”. Ea a prezentat în timpul intervenţiei şi un plic pe care l-a primit la sediul fundaţiei, în care se află „exemplare vii de ploşniţe şi gândaci, culese de pe saltele din penitenicare”.