monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Regizor clujean: „Internetul şi facebook fac ceea ce făcea Securitatea în anii ‘70”

Internetul şi reţelele de socializare seamănă cu Securitatea din România anilor ’70, prin faptul că supraveghează “total” intimitatea cetăţenilor, este de părere unul din cei mai cunoscuţi regizori din România.

Device-urile şi reţelele sociale se interpun între utilizatori şi realitatea efectivă, subliniază regizorul. FOTO startupstockphotos.com

Regizorul Gábor Tompa, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj (TMSC), aseamănă Internetul şi reţelele sociale cu Securitatea, care  a exercitat un control cvasi-total asupra vieţii românilor, incluzând aspecte ale intimităţii acestora. Omul de teatru face afirmaţia respectivă în contextual unui text de prezentare al spectacolului său “Livada de vişini”, după A.P. Cehov, montat la Teatrul Naţional Sloven din Maribor şi distins în weekend-ul trecut la Festivalul FESTin pe Bulevard din Bucureşti cu premiul pentru cel mai bun spectacol la secţiunea “Crize de familie”.

Internetul, "ca Securitatea”

“Trăim în vremea marilor dileme: valorile umane s-au răsturnat, cultura e tot mai puṭin asumată ṣi susṭinută, e chiar ameninṭată cu dispariṭia, internetul ṣi facebook fac ceea ce făcea securitatea în anii ’70 ṣi ’80: supraveghere totală. Ameninṭarea cu distrugerea e înaintea noastră în spaṭiu ṣi în timp”, susţine Gábor Tompa în prezentarea spectacolului său, reluată de organizatori. Un spectacol în care regizorul promovează o anumită „frumuseţe a inutilităţii”, după cum remarcă criticul George Banu, dar şi valori perene, precum „cultura, tradiṭia, credinṭa, poezia, civilizaṭia”, care îşi dovedesc consistenţa prin alte mecanisme decât cele ale profitabilităţii imediate.

Cărţi înlocuite de device-uri

Gábor Tompa a explicat pentru Monitorul de Cluj că afirmaţia sa cu privire la reţelele sociale şi internet este integrată în discursul spectacolului amintit, în care regizorul militează pentru importanţa cărţilor şi a cititului, în defavoarea înlocuirii acestora cu device-urile electronice, devenite aproape indispensabile în viaţa contemporană: „Omul ajunge aproape să nu-şi mai poată imagina viaţa fără aceste device-uri. Utilizându-le excesiv se desprinde de o anumită realitate şi de natură. ‘Livada de vişini’ surprinde trecerea de la vechi la nou; mai nou nu înseamnă întotdeauna şi mai bun”, a explicat Tompa, care deplânge inter-punerea comunicării electronice între om şi realitate, creând o realitate virtuală.

Tinerii, „o victimă”

Regizorul a menţionat că deşi tinerii sunt cei mai influenţaţi şi interesaţi de comunicarea virtuală nu este un critic al generaţiei tinere: „Tinerii pot fi mai uşor manipulabili, având iluzia aceasta a libertăţii, dar nu trebuie să îi criticăm, dimpotrivă, cred că sunt mai degrabă o victimă. Reţelele sociale devin un lucru indispensabil, iar problema este că ne transformăm într-un fel de sclavi ai produsului”, a punctat el. Tompa a menţionat, în calitate de părinte, că interacţiunea copiilor cu reţelele sociale şi device-urile poate fi amânată până la un punct, însă  în cele din urmă a-i priva de aceste lucruri înseamnă să îi izolezi sau să le creezi un dezavantaj, în condiţiile în care toţi ceilalţi le folosesc.

Informaţii uşor de obţinut

Tompa a explicat mai pe larg la ce s-a referit când a comparat facebook-ul şi internetul cu modalitatea de control a Securităţii: „Ceea ce era apanajul serviciilor secrete şi privea viaţa individului este în mare parte disponibil astăzi pe facebook şi pe e-mail. Nu e un secret că aceste lucruri pot fi citite cu uşurinţă, dezvăluiri gen Wikileaks sunt un exemplu. (...) Oamenii expun lucruri ce ţin de intimitatea lor, sau opinii, poate uneori într-un limbaj mai dur, iar aceste lucruri sunt folosite ulterior când emiţătorul respectiv intră în viaţa publică, politică”, a adăugat Tompa.

Director al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj din 1991, Gábor Tompa este unul din cei mai cunoscuţi şi apreciaţi regizori de teatru din ţară, fiind de asemenea iniţiatorul festivalului internaţional de teatru Interferenţe care are loc o dată la doi ani la Cluj.

„Internetul l-a promovat pe idiotul satului”

Mai multe voci din mediul cultural au avut critici, în ultimii ani, la adresa mecanismului de funcţionare a reţelelor sociale şi a internetului. Cunoscutul scriitor şi filosof al culturii, Umberto Eco, decedat în acest an, a luat o poziţie critică în iulie 2015, într-o ceremonie la Universitatea din Torino. „Reţelele de socializare au oferit dreptul la opinie unor legiuni de imbelici care până acum îşi exprimau părerea doar în baruri, în faţa unui pahar de vin, fără să facă vreun rău comunităţii. Camarazii lor îi reduceau imediat la tăcere. Dar acum au acelaşi drept la cuvânt precum un laureat al premiului Nobel”, a spsus Umberto Eco atunci. Afirmaţiile sale au făcut înconjurul mediului virtual, stârnind polemici.

Democratizarea comunicării

În contextul afirmaţiilor celebrzului scriitor, decanul Facultăţii de Sociologie din Universitatea Bucureşti, Marian Preda, a evidenţiat atunci, la Digi24 TV, efectele pozitive ale „democratizării comunicării”, în contextul de globalizare: „Desigur că pot să existe și consecințe negative și am avut de curând în România exemplul acesta al unor opinii care au contrariat pe cei mai mulți în legătură cu violul acela din județul Vaslui. Inițial, toți s-au gândit că nu e posibil ca oamenii din comunitate, vecinii lor, să le ia apărarea tocmai agresorilor. Pe de altă parte, același sistem de comunicare, televiziunile, rețelele de socializare au dat prilejul celorlalți, celor mulți, celor competenți, să aibă ceva de spus și astfel s-a creat un val de contracarare a acestor opinii nepotrivite pentru societatea modernă. Deci, iată că democratizarea asta a comunicării începută cu radioul, continuată cu televiziunea și după aceea cu rețelele de socializare are efecte mai degrabă pozitive în final. Dar, repet: trebuie să existe filtre”, a spus profesorul Marian Preda, care se declară mai degrabă îngrijorat de posibilitatea promovării anumitor mesaje prin publicitate.

"Generaţia Facebook”

În vara acestui an, rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, a vorbit şi el, cu accente critice, despre „generaţia Facebook”, într-un discurs prezentat cu ocazia Congresului Naţional al istoricilor, găzduit de Cluj-Napoca.  „Oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia ‘Google’, generaţia ‘Facebook’, generaţia ‘SMS’ sau toate la un loc! Sunt oameni, în general, inteligenţi, dar cu inteligenţa canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică”, a spus I.A. Pop, într-un fragment al discursului său. Academicianul a menţionat ulterior că afirmaţiile i-au fost scoase din context, alocuţiunea sa, intitulată „Meseria de istoric la începutul mileniului al III-lea” nefiind despre generaţia virtuală, ci despre rolul şi statutul istoricului în societate şi despre faptul că discipline de tradiţie ale culturii, istorie, limbi clasice, română, nu trebuie înlocuite cu „pseudo-discipline”.