Actualitate

Câştigul Clujului... după înfrângere: „Am reorientat investiţiile înspre cultură”

Candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE) în 2021 a reorientat atenţia administraţiei dintre proiecte strict edilitare spre programe culturale sau cu implicaţii în acest segment, fiind principalul câştig al candidaturii, crede Florin Moroşanu, directorul executiv al asociaţiei Cluj CCE 2021.

Florin Moroşanu a vorbit în detaliu, în cadrul emisiunii „Transilvania la zi” de la TVR Cluj, moderată de Luminiţa Purdea-Cotuţiu, despre experienţa candidaturii Clujului la titlul de CCE 2021 şi ce îi rămâne oraşului în urma acestui proces chiar dacă a ratat titlul în faţa Timişoarei. „Acest proces a avut un rol de catalizator asupra strategiei de dezvoltare a oraşului. Discutăm despre investiţii pe Cetăţuie, Someş, Turnul Pompierilor, însă atunci când am început acest demers probabil că administraţia avea o altă agendă. Putea să realizeze canalizarea într-o altă zonă a oraşului, să continue faţadizarea altor clădiri, sau în loc să facă Centrul Regional pentru Excelenţă în Industrii Creative (CRIC) să decidă să ridice altceva. Unele proiecte sunt în fază terminală, ştiu că CRIC este 90% finalizat, aceste proiecte probabil că aceste proiecte nu ar fi apărut pe agenda administraţiei, ar fi fost altele”, a subliniat el. „Împreună cu administraţia am reorientat atenţia dinspre a face investiţii edilitare înspre a face investiţii care sprijină infrastructura culturală sau de divertisment”.

Bani mai mulţi

Moroşanu a povestit că o consecinţă a demarării candidaturii oraşului la titlul de Capitală Culturală este că administraţia locală alocă mai multă importanţă şi mai mulţi bani acestui domeniu „Dimensiunea şi vitalitatea culturală a oraşului a crescut în aceşti ani, nu zic că doar datorită nouă, ci datorită relaţiei cu administraţia, cu operatorii culturali, cu instituţiile de cultură, în tot acest timp au crescut bugetele din partea administraţiei, s-au schimbat regulamentele pentru finanţarea operatorilor culturali şi toate aceste chestiuni plus multe altele au făcut ca oraşul să se schimbe cu adevărat în tot acest interval. Dar poate şi noi am luat poate prea în serios această competiţie şi am adus oraşul mai repede acolo unde ar fi trebuie”, a comentat Moroşanu.

Investiţii pregătite

Dan Tarcea, viceprimarul Clujului, a menţionat în aceeaşi emisiune, că motivaţia juriului vizavi de avantajele Timişoarei în faţa celorlalte oraşe vor fi cunoscute abia „într-o lună – o lună jumătate”, însă a evidenţiat ce proiecte pregăteşte municipalitatea în zona culturală ori cu implicaţii în acest segment: „Sunt nişte proiecte vitale, care trebuiau puse în aplicare şi care datorită acestui fapt (candidaturii, n.red.) am reuşit să le aşezăm pe tapet. Avem cel puţin 11 proiecte preconizate până în 2020, între care: un centru european de artă contemporană, cu trei locaţii in Cluj, între care e Gara Mică, pe care vrem să o transformăm şi să o redăm Clujului. Unele proiecte sunt în desfăşurare şi aproape finalizate, cum este parcul din Gheorgheni, de 9.4 hectare, care la finalul lunii viitoare va fi dat în funcţiune. Un alt proiect include reabilitarea Someşului, regenerarea Someşului, cu noi spaţii, spaţii de promenadă, mobilier urban, vrem să integrăm râul în oraş, e un proiect de 25 de milioane de euro; reabilitarea străzilor din centru şi Piaţa Unirii, care este aproape de finalizare – se află în faza a treia - latura estică este aproape gata, urmează şi cea dinspre Diesel; reabilitarea Pieţei Mihai Viteazu, reabilitarea Cetăţuii – unde vrem să facem un amfiteatru, municipalitatea a cumpărat un tern de 10.000 mp; reabilitarea monumentului Carolina şi Fecioara Maria; un sistem integrat de comunicare, de îmbunătăţire a comunicărilor culturale şi a interacţiunii cu cetăţenii, demarat 2016”, a înşirat Tarcea. „Unele proiecte sunt în implementare între 2016-2017, altele 2017-2019 ori 2019-2020”.

"Niciun oraş nu este pregătit"

Cei doi au răspuns în emisiune şi criticilor care s-au adus candidaturii oraşului, porinind de la tergiversarea montării plăcuţelor bilingve, la Pata Rât, dar şi şi lipsa unui sediu pentru Filarmonică: „Acest proiect în esenţă este un proiect de dezvoltare economico-soci ală-culturală, juriul UE decide să acorde acest titlu unui oraş care se poate dezvolta mai mult cu ajutorul acestui proiect. Ordinea este social, economic şi cultural, mai degrabă cultura este mijlocul prin care se soluţionează celelalte două. Niciun oraş din România astăzi nu este pregătit să fie Capitală Culturală Europeană, de aceea procesul începe cu cinci-şase-şapte ani înainte. Dar există timpă să ajungi la un nivel mediu european, dacă proiectul este implementat cu succes.  Ne-am asumat îmbunătăţirea relaţiilor dintre comunităţile oraşului cu ajutorul acestui proiect. Pentru noi era o nevoie. Faptul că au existat memorii transmise juriului cu câteva zile înainte de a veni în Cluj (vizavi de lipsa plăcuţelor multilingve la intrările în oraş, n.red.) pentru juriu a fost o confirmare a faptului că aici există o nevoie. (...) La fel în ceea ce priveşte comunitatea de la Pata Rât şi acolo, noi nu am ascuns acest subiect, este arhi-cunoscută problema la nivel european şi pur şi simplu nu am putut să evităm acest subiect. Am încercat să adresăm aceste probleme ale oraşului în aplicaţia naostră şi am venit cu soluţii pentru a le aplica”, a sintetizat Moroşanu. „Este complicat să spunem ce nu am avut, pentru că vom şti abia peste o lună o lună jumătate, care au fost diferenţele şi care au fost avantajele pe care Timişoara le-a avut. Programul a fost unul corenet, datorită acestui program Clujul are astăzi o strategie culturală coerentă şi un plan de implementare a ei”, a completata Dan Tarcea.