monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Magistraţii clujeni, spărgători de grevă

Curtea de Apel, Tribunalul şi Judecătoria Cluj nu au luat parte la protestul declanşat de colegii lor din ţară.

sursa foto jdd.ro

Instanţe din mai multe judeţe, între care Argeş, Vâlcea şi Dolj, protestează, începând de luni, magistraţii fiind nemulţumiţi cerând printre altele, respectarea independenţei sistemului judiciar şi implementarea mai multor măsuri, cum ar fi înlăturarea discriminărilor salariale, revendicări care se regăsesc într-un memorandum publicat de către UNJR. La protest s-au alăturat şi instanţe din Olt, Gorj şi Mehedinţi, prin aplicarea de banderole albe pe robe sau prin judecarea doar a urgenţelor.


Iniţial s-a vehiculat că la acţiune participă mai multe instanţele din ţară, însă  multe au infirmat informaţia. Printre acestea se numără Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Judecătoria Cluj, Curtea de Apel Oradea, precum şi Tribunalul Vaslui.

“La nivelul Curţii de Apel Cluj şi al tuturor tribunalelor şi judecătoriilor arondate acesteia, activitatea de judecată s-a desfăşurat şi se desfăşoară în condiţii de normalitate conform planificărilor în şedinţele de judecată prestabilite. Vineri, 9 septembrie, a fost convocată Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj de către o treime din numărul de judecători fără să fi fost adoptată nicio formă extremă de protest. Adunarea generală astfel convocată a hotărât, în esenţă, susţinerea memorandumului privind justiţia, transmis judecătorilor de către asociaţiile profesionale, ca o declaraţie de principii cu privire la starea actuală a sistemului judiciar şi măsurile ce se impun a fi luate”, a declarat ieri Denisa Livia Băldean, preşedintele Curţii de Apel Cluj.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, au stabilit, luni seară, potrivit unor surse oficiale, că săptămâna viitoare vor invita la discuţii reprezentanţii magistraţilor şi ordonatorii de credite pentru a analiza revendicările salariale de la nivelul instanţelor. Anterior, Raluca Prună declarase, pentru News.ro, că va lua legătura cu Dragoş Pîslaru pentru ca Ministerul Muncii să discute cu protestatarii.

"Politica salarială o face Ministerul Muncii. Voi lua legătura cu ministrul Dragoş Pîslaru, pentru ca ministerul condus de el să discute cu protestatarii despre revendicările lor", a spus Prună.

În data de 8 septembrie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat un memorandum legat de ”situaţia justiţiei în 2016”.

”Ca urmare a problemelor curente ce afectează sistemul judiciar, unele generate şi de acţiunile ministrului Justiţiei Raluca Prună, asociaţiile profesionale ale magistraţilor au înaintat spre instanţele şi parchetele din ţară următorul memorandum pentru a fi aprobat în Adunările Generale din perioada 5-16 septembrie 2016”, menţionează UNJR.

Memorandumul are 17 puncte legate sistemul juridic.

”Justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul”, se arată în memorandum.

 

UNJR cere prin document respectarea independenţei justiţiei şi a instanţelor. ”Celelalte puteri trebuie să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, se menţionează în document.

Totodată, magistraţii solicită garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, precum şi a independenţei acestora.

”Garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar”, cer magistraţii.

Magistraţii mai cer şi ”asigurarea unei finanţări corespunzătoare bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public”, dar şi ”înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”.

În finalul documentului, se arată că ”magistraţii îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică”.