monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Asociaţia Musai-Muszáj pârăşte Clujul la juriul de selecție a Capitalei Europene a Culturii: Primăria eșuează constant în a include limba maghiară pe indicatoare

La Cluj e “musai-muszáj” să se pună denumirea de Kolozsvar la intrarea în oraş consideră societatea civilă care a trimis o scrisoare deschisă către “cetățenii Europei și către juriul de selecție a Capitalei Europene a Culturii” prin care reclamă faptul că Primăria “a eșuat și eșuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele orașului, menținând discriminarea lingvistică”.

Cei de la „Musai-Muszaj” au trimis o scrisoare deschisă adresată cetățenilor Clujului, Europei și către juriul de selecție a Capitalei Europene a Culturii prin care cer ca oraşul de pe Someş “să-și dovedească calitatea de oraș european, adoptând valorile europene fundamentale ale respectului pentru diversitate, toleranță, nondiscriminare și interculturalitate”.

„După mai mult de doi ani de zile de petiții, proteste, flashmob-uri, scrisori deschise, invitații la dialog (fără succes) și procese cu scopul de a amplasa plăci de semnalizare multilingve în Cluj-Napoca, la două zile după ce Curtea de Apel Cluj-Napoca/Kolozsvár a anulat decizia Tribunalului de a respinge amplasarea plăcilor de semnalizare multilingve, la o zi după ce problema tăblițelor a devenit cea mai susținută inițiativa civilă a apelului Com'on Cluj de bugetare participativă, astăzi am luat la cunoștință cu dezamăgire de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca că «poziția Primăriei și a Consiliului Local în cazul tăblițelor multilingve nu s-a schimbat, susțin în continuare faptul că procentul comunității maghiare din Cluj nu face posibilă instalarea tăblițelor conform legii administrației publice locale». Astfel noi, grupul Musai-Muszáj, ne adresăm vouă cu scopul de a contribui ca orașul nostru, Cluj-Napoca, să devină unul cu adevărat European și demn de câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii”, se arată în scrisoarea deschisă.

Activiştii clujeni mai spun că orașul are o lungă istorie multiculturală, “în care români, maghiari, germani, romi și evrei au trăit împreună multe secole”.

„Deși în timp ce în perioada 1960-1970 populația maghiară reprezenta un procent de 42% din totalul populației orașului, ca rezultat al industrializării forțate și al migrației interne impuse de guvernul comunist, componența etnică a orașului a suferit modificări drastice în ultimii 40 de ani. Din cauza politicilor fostului regim comunist, populația orașului s-a triplat în mai puțin de 30 de ani, iar în prezent comunitatea maghiară reprezintă un procent de 16% din totalul populației orașului. Cu toate acestea, Cluj-Napoca este orașul în care locuiește a doua cea mai mare comunitate de maghiari din România (aproximativ 50.000 persoane). În ambițioasa sa aplicație, Cluj-Napoca își asumă următoarele valori și principii esențiale: participare, interculturalism, respect pentru diversitate, non-discriminare, toleranță, transparență, dimensiune europeană, calitate, responsabilitate, inclusiune, deschidere, tradiție, inovație. În ceea ce privește diversitatea și interculturalismul, o calitate cheie a Clujului este și trebuie să fie multilingvismul. Limba reprezintă o componentă de bază a identității etnice române și maghiare. Respectul reciproc al ambelor comunități și interculturalismul echitabil sunt în contradicție cu discriminarea lingvistică sau intoleranța. Administrația locală a eșuat și eșuează constant în a include limba maghiară pe indicatoarele oficiale cu numele orașului, menținând discriminarea lingvistică la nivel practic și simbolic”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

“În timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia dosarul orașului Cluj-Napoca pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii «se bazează pe bogata diversitate culturala din Cluj-Napoca și din Europa și contribuie la transformarea interculturalității într-o experiența trăită zi de zi» – extras chiar din dosarul de candidatură a orașului, susținem pe deplin ideea că un oraș distins cu acest titlu trebuie să prezinte mai degrabă o practică decât un model declarativ de interculturalitate. În timp ce noi apreciem afirmația potrivit căreia «noi dorim să fim o Capitală Europeană a Culturii pentru a ne deschide nu numai spre exterior, primind străinii care ne vizitează, dar și spre interior, spre noi înșine, pentru a fi în măsură să arătăm Europei ceea ce am aflat unul despre altul, dar și pentru ca Europa să se vadă reflectată în diversitatea noastră» - din aceeași dosar de candidatură - suntem convinși că cetățenii din Cluj-Napoca, cetățenii Europei și membrii juriului Capitală Europeană a Culturii, deopotrivă vor avea în vedere că orașul desemnat cu titlul de Capitală Europeană a Culturii trebuie să prezinte în mod autentic susținere față de aceste valori fundamentale europene”, mai susţin activiştii.

„Musai-Muszáj” este un grup de inițiativă fondat în 2015, format din activiști locali care promovează multiculturalismul și multilingvismul. „Musai-Muszáj” este traducerea română/maghiară a expresiei germane „muss sein” (trebuie să fie). Grupul a intrat în atenția publică datorită campaniilor de conștientizare adresate atât maghiarilor, cât și românilor.

Cluj-Napoca, al doilea oraș ca mărime din România și centrul economic al Transilvaniei, este în faza finală a competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului, însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat anul trecut pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Scandalul plăcuţelor bilingve este vechi la Cluj-Napoca, de pe vremea când fostul primar Gheorghe Funar a refuzat, în 2002, solicitarea UDMR de a monta plăcuţe bilingve în limbile română şi maghiară la intrările, respectiv ieşirile din oraş.

Funar declara la vremea respectivă că numărul locuitorilor de etnie maghiară din Cluj-Napoca reprezintă numai 11% din populaţia totală a oraşului.

Imediat după alegerile locale din 2016, UDMR a inclus în protocolul semnat cu PNL montarea de plăcuţe trilingve - română, maghiară, germană - la intrările în localităţile în care cele două formaţiuni au majoritate în consiliul local.