monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Ce impact va avea extinderea rampei temporare de deşeuri de lângă Pata Rât

Rampa de gunoi temporară a municipiului Cluj-Napoca, amenajată în apropierea celei închise de la Pata Rât, tinde tot mai mult să devină permanentă, după ce RADP mai construieşte o a patra platformă pe lângă cele trei existente deja. Iniţial, autorităţile spuneau anul trecut în octombrie că această soluţie este pentru 7 luni.

Raport privind impactul acestei extinderi asupra mediului a fost finalizat, urmând ca în această lună a sediul RADP Cluj-Napoca să aibă loc o dezbatere publică cu privire la acest document.

Din start în raport se precizează faptul că “nu s-a luat în calcul identificarea unui alt perimetru de depozitare deoarece prezenta locaţie se află într-un perimetru puternic afectat şi cu un înalt grad de degradare şi nu au fost identificate alternative de amplasament care să prezinte o valoare a impactului semnificativ mai redusă faţă de mediu”.

Noua platformă va fi construită pe strada Platanilor pe o suprafaţă de aproape 6000 mp, amplasamentul aflându-se la o distanţă de 1,5 kilometri de Aeroportul Cluj.

Din raport nu aflăm cât de temporară va fi această platformă de depozitare, precizându-se doar că “activitatea de depozitare a deşeurilor urmează să înceteze odată cu realizarea unei rampe ecologice conforme de tratare şi depozitare a deşeurilor”.  Ceea ce poate însemna şi câţiva ani având în vedere că Centrul de Deşeuri este departe de a fi finalizat.

Poluare pe toate planurile

Factorii de mediu care pot suferi poluări chimice ca aurmare a realizării obiectivului nou propus sunt apa, aerul şi solul.

“Mai mult de jumătate din indicatorii de calitate analizaţi arată o calitate proastă a apei pârâului Zăpodie după trecerea pe lângă depozitul de deşeuri Pata Rât. În ce priveşte calitatea pârâului Zăpodie ce curge la baza depozitului Pata Rât, aceasta prezintă o înrăutăţire în aval de perimetrul depozitului, înregistrându-se depăşiri ale concentraţiei maxime admise de lege la toate elementele analizate, ajungând la clasa V (proastă). Sursele potenţiale de poluanţi pentru ape sunt levigatul generat din stocarea fracţiei umede a deşeurilor menajere şi a deşeurilor vegetale pe platforme, precum şi apele pluviale care spală platformele de stocare temporară. În zona frontului de lucru, în timpul funcţionării utilajelor, pot apărea accidental şi local emisii care ar putea polua apele şi solul”, se precizează în documentul citat.

Sănătatea oamenilor, în pericol

“Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute este deosebit de evidentă în zona depozitelor actuale. Pe calea aerului, toate gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice din deşeuri (metan, amoniac, hidrogen sulfurat) sunt inhalate şi pot produce prejudicii asupra sănătăţii umane într-un mod mai mult sau mai puţin grav. În aceeaşi măsură mediul este prejudiciat şi prin produsele de ardere – fum, cenuşă. Este vizibil gradul ridicat de risc generat de aceste depozite neconforme şi a practicilor implicate”, se mai precizează în raport.

Impact asupra solului

“Pentru perioada de construcţie, sursele potenţiale de poluare a solului sunt depozitarea necontrolată pe sol a unor materii, deşeuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia, depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer de utilajele şi mijloacele de transport utilizate la construcţia depozitului, pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasament. Emisiile de levigat au un impact semnificativ asupra solului, subsolului şi a apelor freatice şi de suprafaţă din cauza concentraţiei ridicate în substanţe toxice: diferiţi compuşi chimici, organici, metale grele, astfel încât fertilitatea solului scade, iar calitatea apelor devine nesatisfăcătoare. De asemenea, microorganismele şi agenţii patogeni din aceste depozite ridică un risc foarte mare de îmbolnăvire a populaţiei umane. În perioada de construcţie propriu-zisă activităţile de decopertare a solului sunt o sursă principală de afectare a calităţii solului. Noua folosinţă impune decopertarea terenului, acţiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversităţii zonei, apei subterane, calităţii aerului şi peisajului”, mai precizează cei care au realizat raportul.

Cu toate acestea, concluziile raportului dau undă verde eliberării acordului de mediu pentru cea de-a patra platformă.

Platformele temporare răsar ca ciupercile după ploaie

RADP Cluj-Napoca a primit în toamna anului trecut 4,6 milioane lei din bugetul local pentru construirea rampei temporare de deșeuri.

Scopul investiţiei este de mări suprafaţa actuală a platformei de stocare temporară a deşeurilor menajere şi astfel a mări capacitatea de stocare a deşeurilor municipale .

Suprafaţa alocată pentru extinderea platformei de stocare temporară a deşeurilor municipale este de 5785 mp.

Platforma de stocare temporară are o suprafaţă totală de 18.002 mp, amplasamentul fiind structurat, în prezent, din trei platforme: platformă prevăzută pentru zona de lucru în suprafaţă de 1986 mp (zona de sortare deşeuri, zona de depozitare containere materiale selectate), platformă betonată prevăzută pentru depozitare deşeuri din construcţii şi zona de sortare deşeuri din construcţii în suprafaţă de 3187 mp şi o platformă prevăzută pentru sortarea deşeurilor în suprafaţă de 3586 mp la care s-ar adăuga cea de-a patra platformă în suprafaţă de 5785 mp.

Cât gunoi produce un clujean pe an

În judeţul Cluj aproximativ 335.000 tone de deşeuri solide sunt generate în fiecare an, valoare care corespunde unei cantităţi de 481 kg/capita/an. Aproximativ 86% (sau 615/kg/capita/an) provin din zonele urbane, în timp ce 14% (209 kg/capita/an) provin din cele rurale. O bună parte a deşeurilor ce ajung pe platformele actuale o reprezintă deşeurile din construcţii.