monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cine se face vinovat pentru pierderea milioanelor de euro din fonduri europene? Primăria şi Consiliul Judeţean nu ştiu şi nici nu le pasă

Primăria Capitalei caută vinovații pentru pierderea milioanelor de euro din cauza lucrărilor neterminate la timp. La Cluj, Consiliul Judeţean nu, nici Primăria. De ce?

Situație paradoxală la Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean. Deși municipalitatea şi judeţul au contractat fonduri europene pentru proiecte mari de dezvoltare şi infrastructură, cele două instituţii vor plăti din bugetul propriu unele lucrări. Proiecte importante cu fonduri europene nu au fost încheiate anul acesta, deși data limită era 31 decembrie 2015. Întârzierile nepermis de mari la finalizarea lucrărilor derulate din fonduri europene fac ca acestea să fie plătite din buzunarele clujenilor.

Atât la Primărie, cât şi la Consiliul Judeţean, reţeta “succesului” este aceeaşi: se organizează o licitaţie, se decontează mii de euro din bugetul judeţului pe lucrări de proastă calitate sau pe lucrări imaginare, se şterg cu buretele ultimii ani de eşec ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat şi se organizează o nouă licitaţie. Bani irosiţi, timp pierdut. Cine pierde şi cine câştigă din această afacere?

Nici Primăria, nici Consiliul Judeţean nu au declanşat vreun audit ca să vadă cine se face responsabil de pierderea banilor.

Când vine vorba de vinovaţi, Primăria Cluj-Napoca dă vina ba pe vremea nefavorabilă, ba pe alunecările de teren sau pe falimentul constructorilor.

Lucrare inaugurată şi suspendată

Licitaţii contestate, nepăsare sau lucrări executate greşit. La asta se poate rezuma proiectul bicicletelor gratuite. În cazul sistemului de Bike Sharing, acesta a fost inaugurat în noiembrie anul trecut după o întârziere de mai bine de doi ani. Blocajele au fost înregistrate din cauza contestațiilor, cea mai recentă situație de acest gen fiind la finele anului trecut când au apărut contestații la licitația pentru întreținerea stațiilor de biciclete.

Potrivit managerului de proiect, legăturile între Cluj-Napoca şi Apahida şi Floreşti nu sunt încă realizate. “Reţeaua de piste este finalizată 90%, se lucrează pe Calea Someşeni la construirea pistei noi. Legătura cu Apahida se face pe Calea Someşeni, va fi finalizată anul acesta. În Floreşti, datorită faptului că nu s-a mai construit centura de ocolire prin spate pe la Polus încă nu am reuşit să facem legătura, însă este proiectată o variantă pe drumul european”, a explicat Ovidiu Cîmpean.

Valoarea contractului este de 2,6 milioane euro și a fost semnat în anul 2011, iar lucrările aveau ca termen de finalizare data de 16 august 2013.

Responsabilul Primăriei, obişnuit cu întârzierile...

Responsabilul Primăriei Cluj-Napoca în cadrul acestui proiect pe fonduri europene este Ovidiu Cîmpean. El se ocupă şi de lucrările de modernizare, tot pe fonduri europene, de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” Cluj-Napoca. Instituţia de învăţământ a fost închisă de autorităţi pentru că elevii nu puteau învăţa printre scânduri, moloz, pietre sau în clădiri fără acoperiş, fără parchet sau în clase fără sobe. Deşi constructorul şi reprezentantul Primăriei au dat asigurări că lucrările vor fi gata, aproape 800 de elevi de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cluj-Napoca au fost mutaţi la alte şcoli. Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cluj-Napoca a intrat în luna iunie într-un proces de reabilitare printr-un proiect cu fonduri europene contractat de Primăria Cluj-Napoca în valoare de peste 12 milioane de lei, lucrările urmând să fie finalizate în 15 mai 2016.

Şi cei peste 1000 de elevi de la Şcoala "Ion Agârbiceanu", care este cuprinsă în acelaşi proiect european de reabilitare a unităţilor de învăţământ, au fost nevoiţi să urmeze cursurile în două schimburi, întrucât nici aici lucrările nu au fost finalizate. Proiectul de reabilitare are o valoare de 19 milioane de lei, lucrările trebuind să fie încheiate în decembrie 2015.

Alte eşecuri, niciun responsabil

Primăria Cluj-Napoca are mari întârzieri la două mari proiecte cu fonduri europene: Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative  - CREIC (Buftea de Cluj) și Centrul de Sprijinire a Afacerilor T.E.A.M (Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere), situate pe dealul Lomb. Ambele trebuiau încheiate până la sfârșitul acestui an, dar acum Buftea de Cluj este gata doar 60%, iar centrul T.E.A.M, 90%. La CREIC, s-a lucrat cu o firmă falimentară, Valve International ceea ce a dus la organizarea unei noi licitații pentru continuarea lucrărilor. Iniţial, valoarea totală a contractului a fost de peste 42 de milioane de lei. Centrul T.E.A.M are o valoare de 28 de milioane de lei.

Drumul spre Lomb, surpat și întârziat

Nici construirea drumului care va lega orașul de cele două centre din Lomb nu este într-o situație mai bună. Lucrările nici nu au început bine că s-a surpat terenul ceea ce a provocat organizarea unei licitații pentru realizarea lucrărilor de consolidare a terenului. Drumul cu patru benzi ar fi trebuit finalizat în acest an.

Primăria are o altă versiune

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca spun că în cazul acestor proiecte nu poate fi vorba de întârzieri pentru că prin acte adiţionale, cu acordul tuturor părţilor implicate, s-au prelungit termenele de finalizare.  

Lucrări plătite din banii clujenilor

„Există anumite porțiuni din anumite proiecte care probabil vor duce la riscul de a nu putea fi absorbite fondurile și aici este vorba în special de Splaiul Independenței” precizau anul trecut reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca.

La Consiliul Judeţean, incompetenţă pe toate liniile

Proiectele de infrastructură în valoare de milioane de euro au fost puse pe butuci de angajaţi incompetenţi şi consilierii judeţeni care nu iau niciun fel de atitudine. Banii au fost pierduţi, timpul a trecut, iar judeţul Cluj nu are încă o groapă de gunoi funcţională sau o reţea de drumuri bine pusă la punct, totul culminând cu jaful de la drumul turistic Răchiţele-IC Ponor, unde autorităţile se chinuie de mai bine de şase ani să asfalteze 20 de kilometri de drum. A răspuns cineva pentru proiectele date de gard şi pentru banii pierduţi? Nu!

Cu toate că la conducerea acestei instituţii s-au perindat patru preşedinţi, niciunul nu a cerut un audit pentru a vedea cine s-a făcut vinovat de banii pierduţi. Angajaţii şi conducerea Consiliului Judeţean Cluj tratează cu indiferenţă marile proiecte cu finanţare europeană. Fie că vorbim de groapa ecologică de gunoi, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, de drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor, de spitalul regional de urgenţă, de transportul intermodal de la aeroport sau de o reţea de drumuri bine pusă la punct, mai marii judeţului au alte preocupări.

În loc să se preocupe de bunul mers al acestor proiecte, astfel încât judeţul să nu piardă finanţările europene, în Consiliul Judeţean Cluj nimeni nu-şi asumă nimic.

Proiectul Centrului de Deşeuri, cel mai mare eşec din istoria Clujului

În martie 2013, demarau lucrările de execuţie la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect în valoare totală de 107.536.011,54 lei fără TVA. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014. Ultimul termen preconizat era 31 decembrie 2015. Având în vedere că nici acest termen nu a fost respectat, reprezentanţii CJ nu au mai avansat nicio dată pentru finalizarea acestui proiect. Depăşirea termenului limită de finalizare a CMID ar putea atrage penalităţi şi chiar necesitatea rambursării banilor europeni alocaţi până acum.

Licitaţia pentru Centrul de Deşeuri a fost câştigată de asocierea formată din S.C. Confort S.A., Atzwanger Spa, S.C. Ladurner Impianti S.R.L. şi S.C. Vel Service S.A. Iniţial, SC Confort a fost lider de asociere, ulterior, după intrarea în insolvenţă s-a schimbat liderul, lider devenind firma din Italia, Atzwanger. Acest antreprenor a subcontractat lucrările de construcţie subantreprenorului Napoca SA.

Insolvenţă, lucrări ilegale, reziliere, o nouă licitaţie

Înainte să intre în insolvenţă, CJ Cluj a plătit către SC Confort SA suma de 19.141.291,10 lei pentru lucrări care, ulterior, se vor dovedi cu probleme. După intrarea SC Confort SA în insolvenţă, CJ Cluj a mai plătit suma de 52.537.816 lei către noul lider al asocierii, ultimele plăţii fiind făcute în vara anului trecut când deja o expertiză  confirma dezastrul de la Centrul de Deşeuri.

Şefa proiectului Centrului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Cluj Mariana Raţiu a încasat sume substanţiale coordonând lucrări despre care avea “supiciuni” că nu ar corespunde cerinţelor tehnice. Mariana Raţiu a ştiut din luna martie 2014 de nenumărate nereguli în ceea ce priveşte construirea Centrului de management integrat al Deşeurilor. Ca manager de proiect a lăsat aceste lucrări să continue, despre care acum le numeşte lucrări “ilegale”.

În noiembrie 2014 contractul pentru construirea Centrului de Deşeuri a fost oficial reziliat. Nicio sancţiune, nu s-a găsit niciun vinovat, iar acum conducerea CJ Cluj se pregăteşte pentru o nouă licitaţie.

Epopeea Răchiţele-Ic-Ponor

În 12 mai 2009, Consiliul Judeţean Cluj anunţa firma care a câştigat contractul pentru modernizarea infrastructurii de acces în zona turistică Răchiţele - Prislop – Ic Ponor. Firma declarată câştigătoare a fost SC MBS GROUP SRL, SC ALFA ROM SRL SI S.C.Nemzetkozi BETONUT pentru suma de 34.415.777,83 lei fără TVA la care se adaugă 6.538.997,79 lei TVA, iar durata de execuţie era de 18 luni. La 1 iulie 2009 se semna contractul pentru acest obiectiv, iar lucrările ar fi trebuit să fie finalizate un an şi jumătate mai târziu. După şase ani de lucrări pe drumul Răchiţele - Ic Ponor nu există nicio urmă de asfalt. Perioada de execuţie a fost depăşită cu ani buni, iar firma care a executat lucrările a intrat în insolvenţă. Mai mult, o expertiză tehnică confirmă faptul că la construirea acestui drum s-au folosit materiale inferioare faţă de cele prevăzute în contract. Dacă instanţa va decide că este vorba de fraudă judeţul Cluj va pierde toţi banii de la UE.

Alt proiect blocat

Situaţia este similară şi în cazul proiectului privind transportul intermodal de la Aeroportul Internaţional Cluj. Proiectul este evaluat la 71 de milioane de euro, din care judeţul Cluj ar putea obţine 85%  finanţare din fonduri europene. Şi în acest caz, judeţul Cluj riscă să piardă finanţarea din cauza Consiliului Judeţean care, de mai bine de un an, nu îşi asumă încheierea unei asocieri pentru atragerea fondurilor europene.

Tetarom IV, un alt tun

În decembrie 2015, la un an după semnarea contractului pentru construirea Parcului Industrial Tetarom IV, în aprilie 2015 consilierii judeţeni votau un proiect de hotărâre privind încetarea contractului de finanțare. Clujul a pierdut aproximativ 18 milioane de lei finanţare europeană nerambursabilă. Cu o lună înainte să fie arestat preventiv pentru fapte de corupţie, în aprilie 2014 Horea Uioreanu, pe atunci preşedintele CJ Cluj, semna cu firma ACI SA Cluj contractul pentru demararea lucrărilor la Parcul Industrial Tetarom IV. Valoarea contractului se ridica la suma de 36.355.757,95 lei fără TVA. O problemă a constituit-o numeroaselor sesizări ale antreprenorului privind omisiunile proiectului, apărând premisele revizuirii proiectului tehnic. Proiectul revizuit genera o majorare a valorii lucrărilor cu aproximativ 12.400.000 lei fără TVA, reprezentând un procent de 37% din valoarea contractului de lucrări.