monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Viaţa de biciclist în Cluj-Napoca, sport extrem fără voie, pe piste construite prost

Viaţa de biciclist în Cluj-Napoca este o adevărată aventură: pistele încep şi se termină nicăieri, uneori sunt ocupate de maşini, alteori sunt cu gropi, şoferii nu acordă prioritate, iar de traversat oraşul dintr-un capăt în altul nici nu poate fi vorba.

Viaţa de biciclist în Cluj-Napoca, sport extrem fără voie, pe piste construite prost

La finalul anului 2015, Primăria Cluj-Napoca serba performanța de a ajunge pe lista scurtă pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, listă  pe care se mai află București, Timișoara și Baia-Mare. Deși țintim spre un titlu acordat  orașelor care se fac remarcate printr-un nivel de cultură ridicat și prin mentalitate occidentală, orașul, dar mai ales cei care locuiesc în el au înainte câteva provocări-cheie pentru reușită.

De la “vandalizarea” autorizată a clădirilor din centrul istoric, până la incapacitatea de a gestiona un trafic deja ghidat de legea junglei, toate acestea par a fi trecute cu vederea. Așa s-a ajuns ca în anul 2015 Cluj-Napoca să fi fost probabil singurul „Șantier European al Tineretului”. În acest an, zbaterea continuă, poate-poate prindem și titlul din 2021, titluri europene pentru care conducătorii acestei urbe par să fi dezvoltat o afecțiune crasă.

Cluj-Napoca, orașul formelor fără fond

Cu speranța de a ne apropia de standardele nescrise ale marilor orașe europene, Primăria a inaugurat în noiembrie 2015 sistemul „Bike-Sharing ”, cu o întârziere de doi ani de la termenul stabilit inițial. Acest proiect presupune crearea a 50 de stații de unde se pot închiria biciclete gratuit, pe baza unui card obținut de la primăriile de cartier.

Potrivit administrației locale, Clujul are acum 44 de km de piste pentru bicicliști. După 14 milioane de lei investiți și aproape patru ani de construcții, finisări și reabilitări clujenii sunt invitați să protejeze mediul și să scape din (sau de) trafic, pedalând.

Cu toate acestea traseul este unul deficitar care pe alocuri pune viața bicicliștilor în pericol. “Majoritatea străzilor sunt aglomerate cu autovehicule staționate sau circulând, nu sunt infrastructuri specifice pentru biciclete, sau când sunt, sunt de proastă calitate. Nu ai, ca biciclist, nici măcar câteva axe magistrale de traversat orașul, de ajuns din centru în principalele cartiere fără stres și risc”, a declarat pentru Monitorul de Cluj Radu Mititean,
director executiv Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

Acesta subliniază că lucrările sunt prost făcute. ,,Nici unde s-au făcut lucrări nu e prea viabil, pentru că majoritatea pistelor sunt prost făcute, nu sunt confortabile, ba chiar sunt periculoase pentru bicicliști”, a spus Mititean.

Pistele sunt adevărate curse cu obstacole

Bicicliştii se lovesc zilnic de probleme, unele dintre ele chiar grave. Radu Mititean enumeră doar câteva din situaţiile care le dau bătăi de cap utilizatorilor de biciclete: „agresivitatea unor șoferi, care blochează piste de biciclete, nu acordă prioritate, devansează biciclistul la foarte mică distanță de el, calitatea foarte proastă a majorității infrastructurilor existente pentru biciclete, piste prea înguste, fără spații de siguranță, cu obstacole, cum ar fi de exemplu: borduri, gropi, guri de canal, cu discontinuități, cu traseu ales nu pe varianta mai scurtă și comodă, ci adesea nelogic, cu ocoluri, sau care încep nicăieri și se termină nicăieri.”

Unii bicicliști au doar drepturi, fără obligații

La fel ca în binecunoscutul proverb „Fiecare pădure are uscăturile ei ” și comunitatea de bicicliști din Cluj are oamenii ei iresponsabili. Neprețuindu-și propria viață, zeci de clujeni se avântă zilnic în trafic, ignorând  articolul 14  din Codul Rutier care specifică clar condițiile pe care un biciclist și bicicleta sa trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces pe drumurile publice: să dispună de un dispozitiv eficient de frânare; un sistem adecvat de direcţie; un sistem de avertizare sonoră; o lumină albă/galbenă în față și o lumină roșie în spate, cu cel puțin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de aceeasi culoare; elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie, care, în mișcare, să  formeze un cerc continuu, fixate pe spițele roților.

Pentru a vedea cât sunt de problematici astfel de participați la trafic am cerut punctul de vedere al celor care petrec cel mai mult timp în traficul clujean, taximetriştii. „Nu știu cât de mult sunt problematici. Din câte știu legea spune că trebuie să le creezi condiții de drum până când eventual poți să-i depășesti. Sfatul meu e că și bicicleta, și ei trebuie să fie echipați corespunzător, să nu uite de semnalizare în caz de schimbare a direcţiei de mers și să se asigure ei de 3 ori  mai mult! În rest toate bune! Conducători auto sunt destui, șoferi prea puțini!”, a declarat Alex Todorean, taximetrist.

Şoferii ocupă pistele pentru biciclete

În ceea ce privește șoferii indisciplinați care încalcă regulile de circulație și parchează pe trotuare sau piste de bicicliști, o soluție reală pare mai greu de găsit decat acul pierdut în carul cu fân. Poliția Locală amendează periodic șoferi care își lasă mașinile în astfel de locuri, iar Primăria a început să monteze stâlpișori pentru a interzice accesul auto pe trotuare.

Soluția e, evident, una de avarie atâta timp cât locurile de parcare sunt insuficiente. Pe de altă parte s-ar putea vorbi despre responsabilizarea șoferilor, însă bunul-simț nu se învață pe marginea drumului.

Foto: Saul Pop