monitorulcj.ro Menu

Actualitate

De ce nu repară nimeni clădirile degradate? Ce îi sperie pe proprietari?

La doi ani de la demararea programului Marea Refaţadizare, extrem de puţine clădiri au fost reparate. Nimic nu i-a determinat pe proprietari să înceapă lucrările.

De ce nu repară nimeni clădirile degradate? Ce îi sperie pe proprietari?

Proprietarii clădirilor degradate din centru nici nu au fost speriaţi de amenzile usturătoare prevăzute în Hotărârea de Consiliu Local (între 5.000 şi 8.000 lei), nici nu au fost încurajaţi de împrumutul pe care îl pot lua de la Primărie.

În prezent, sunt în execuţie lucrări de refaţadizare doar la 19 imobile degradate, dar reparaţiile se derulează în afara programului Primăriei, din propria iniţiativă a proprietarilor. Potrivit celor mai recente date ale autorităţilor locale, în anul 2015 au fost indentificate şi somate 558 de imobile în diferite stări de degradare. “Dintre acestea, 40 sunt în stadiu avansat de degradare, 116 vor intra, ca primă urgenţă, în programul de refaţadizare”, au precizat reprezentanţii Biroului Mass-Media din cadrul Primăriei. Când vor intra în reparaţii nu se precizează.  

Împrumut cu garanţie imobiliară

La prima vedere, efectuarea lucrărilor de reparare a faţadelor pare avantajoasă pentru că Primăria oferă împrumut proprietarilor. Cu toate acestea, niciun proprietar nu s-a arătat interesat de împrumut. Cel mai probabil, oamenii sunt descurajaţi de faptul că trebuie să gireze cu propria locuinţă pentru a beneficia de banii de la Primărie. În HCL scrie că proprietarii beneficiază de două variante de realizare a lucrărilor, una dintre acestea fiind “acordarea sprijinului financiar rambursabil de către Consiliul Local, în limita bugetului disponibil, în condiţiile constituirii unei garanţii imobiliare în favoarea administraţiei publice locale. Finanţarea rambursabilă se realizează prin suportarea de către municipiul Cluj-Napoca a contravalorii documentaţiei tehnice, 20% grant pentru execuţie şi 80% sub formă de contribuţie financiară, restituită în 10 ani cu garanţie imobiliară”.

A doua variantă este realizarea lucrărilor “din resurse financiare proprii, situaţie în care aceştia au posibilitatea de a beneficia de credit bancar cu garanţie guvernamentală şi dobânda subvenţionată, precum şi acoperirea costurilor privind contravaloarea documentaţiei tehnice şi a 20% sub formă de grant pentru execuţia lucrărilor”.

Clădirile cad în capul clujenilor

Din cauza degradării continue, în ultima perioadă, bucăţi de tencuială şi elemente decorative au început să se desprindă de pe clădiri. În decembrie, o tânără s-a trezit cu o bucată de tencuială în cap în timp ce trecea pe lângă hotelul Continental. Tot în decembrie, de pe Eroilor s-au desprins elemente decorative de pe o clădire.

În aceste condiţii, Primăria a început să “cosmetizeze” imobilele care sunt pericol pentru cetăţeni. Cu ajutorul pompierilor, sunt date jos elementele care sunt în pericol să cadă. Această acţiune a ajuns la urechile ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu care şi-a exprimat îngrijorarea față de slaba reprezentare a specialiștilor în acțiunea Primăriei Cluj-Napoca de înlăturare a unor fragmente din fațadele unor clădiri din centrul istoric al orașului și a propus organizarea unor echipe multidisciplinare pentru recuperarea tuturor elementelor valoroase. Primăria s-a văzut nevoită să trimită vineri Ministerului Culturii documentaţia pentru obţinerea autorizaţiilor necesare.