monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Rămășițele unor partizani uciși de Securitate, descoperite de arheologi - GALERIE FOTO

Rămășițele a cinci partizani anticomuniști, patru bărbați și o femeie, uciși de Securitate în martie 1949 în Munții Apuseni într-o confruntare armată, au fost descoperite marți în cadrul unei acțiuni de investigații arheologice derulate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Arheologul Gheorghe Petrov, expert IICCMER, a declarat marți că în cursul zilei au fost descoperite osemintele victimelor, urmând ca miercuri la fața locului să se deplaseze reprezentanți ai Parchetului Militar și ai altor instituții ale statului, în prezența cărora se vor desfășura deshumarea și recuperarea rămășițelor pământești.

Locul aproximativ al mormântului comun a fost indicat pe teren Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în august 2009 de către un localnic din Bistra, decedat în 2012, care a participat la înhumarea victimelor. Același amplasament a fost confirmat la fața locului și de un alt localnic, care a participat în primăvara lui 1949 la acoperirea cadavrelor cu pământ.

Cele cinci victime sunt Ioan Cigmăian, născut în 1908 în Gelmar, județul Hunedoara, Petru Decean, născut în 1926 în Mihalț, județul Alba, care a urmat cursurile facultății de Drept și a lucrat ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu, soții Iosif și Ida Elena Maier, din Teiuș, născuți în 1908, respectiv 1905, și Lucian Mitrofan, născut în 1929 la Alba Iulia.

Rezistenţa anticomunistă din Munţii Apuseni

Fenomenul rezistenței armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei. Cea mai mare densitate de formațiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munților Apuseni, pe teritoriul fostelor județe Alba, Cluj și Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizația Frontul Apărării Naționale — Corpul de Haiduci, creată și condusă de maiorul Nicolae Dabija, secondat de frații Alexandru și Traian Macavei.

Bazele organizației au fost puse în decembrie 1948. S-a ales și un loc pentru amenajarea unei tabere permanente, pe teritoriul comunei Bistra, la cota 1.200, în locul cunoscut sub denumirea de Groși. În cursul lunilor ianuarie și februarie 1949, aici au fost construite două adăposturi pentru cazarea membrilor organizației, respectiv o cabană din lemn și un amplu semibordei îngropat parțial în pământ, urmele acestuia fiind vizibile și în prezent.

Organizația era structurată după principii militare, fiind conceput un statut ce prezenta caracteristicile unui regulament militar, un program de instrucție, precum și un jurământ ce trebuia depus în ziua de 4 martie 1949 de către toți membrii aflați în tabără. Se redactase și o proclamație-manifest ce trebuia multiplicată și răspândită în mai multe zone ale țării. Autoritățile aflaseră însă de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra și au întreprins imediat măsuri pentru anihilarea lui.

Filmul evenimentelor

În dimineața zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul Securității, la care au participat două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Florești — Cluj și mai multe cadre operative de la Serviciul Județean al Securității Poporului Turda. Tabăra partizanilor a fost împresurată și atacată prin surprindere, în acel moment în tabără aflându-se 22 de persoane, dintre care trei femei.

În urma puternicului schimb de focuri în care s-a folosit armament de infanterie, grenade și încărcături de trotil, au rezultat morți și răniți de ambele părți, iar cabana din lemn a fost incendiată. Din tabăra atacatorilor au rezultat trei morți și șase răniți, iar dintre partizani au fost uciși prin împușcare patru bărbați și o femeie. Șase persoane, printre care Nicolae Dabija și frații Macavei, au reușit să spargă încercuirea și să fugă, însă au fost capturate sau ucise ulterior. Alte nouă persoane au fost arestate.

Inițial, trupurile partizanilor morți au fost stivuite pe priciul din fundul adăpostului semiîngropat, după care s-a încercat dislocarea și surparea acoperișului peste ele, ceea ce nu s-a reușit din lipsa uneltelor corespunzătoare. Ca urmare, toate cadavrele au fost scoase afară și depuse unele peste altele în magazia de alimente a taberei, care era amenajată într-o cavitate subterană, după care structura superioară a fost prăvălită peste trupuri. La începutul primăverii, niște țărani care au trecut prin zonă au observat cadavrele aflate în descompunere și au mai aruncat niște pământ peste ele ca să fie ferite de animalele sălbatice, se menționează într-un comunicat al IICCMER.