monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Ministerul Sănătății confirmă - în spitalele din România AI DREPTUL SĂ MORI FĂRĂ TRATAMENT!

Ministerul Sănătății i-a dat dreptate managerului Spitalului Județean de Urgență Cluj, economistul Petru Șușcă, cel care a condamnat la moarte o fetiță nou născută. Deși pare absurd, în România o hârtie este mai importantă decât o viață de om.

Mai mult, înarmat cu decizia Ministerului Sănătății, economistul Petru Șușcă, îi amenință cu Justiția (culmea, el, cel care a oprit un medic să salveze o viață) dacă îndrăznesc să mai aibă inițiative medicale neacoperite de hârtii. Cine plătește pentru viața micuței Sara Șendroiu? Desigur nimeni, ca întotdeauna când vine vorba de oameni morți în spitalele conduse de manageri puși pe criterii politice.

Într-o adresă trimisă conducerii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Ministerul Sănătăţii confirmă punctul de vedere exprimat de conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi anume că medicul Constantin Ciuce nu poate desfăşura activităţi medicale în domeniul chirurgiei pediatrice, deoarece nu deţine titlul de specialist în chirurgie pediatrică.

“Referitor la dreptul medicului de a efectua operaţii chirurgicale pediatrice şi plastice, având în vedere specialitatea acestuia în chirurgie generală şi vasculară, nomenclatorul specialităţilor medicale este aprobat prin Ordinul ministrului Sănătăţii din 2008 şi prevede următoarele specialităţi distincte: chirurgie generală, chirurgie pediatrică, chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă. Activităţile specifice acestor specialităţi pot fi exercitate numai de către deţinătorii certificatului de specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii. În consecinţă, în cazul în care profesorul Ciuce nu deţine titlul de specialist în chirurgie pediatrică sau titlul de specialist în chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă nu poate desfăşura activităţi medicale în aceste specialităţi”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii face apologia dreptului

Mai mult, în acelaşi document se prevede şi faptul că medicul poate răspunde civil, disciplinar sau penal pentru nerespectarea legilor.

“Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară. Potrivit legii, toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporţional cu gradul de vinovăţie al fiecăruia. Mai mult decât atât, medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a statului Colegiului Medicilor din România şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, iar răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă”, mai arată conducerea Ministerului Sănătăţii.

Şefii de secţii, ameninţaţi cu judecata

În urma răspunsului Ministerului Sănătăţii, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, Petru Şuşca a trimis o circulară şefilor de secţie prin care îi atenţionează să respecte legea, astfel vor fi daţi în judecată.

“Având în vedere că la Secţia Clinică Chirurgie Generală I din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca s-a constat efectuarea unui număr de intervenţii chirurgicale asupra unor pacienţi minori de către cadre medicale fără specialitatea medicală dobândită conform legii pentru a efectua aceste intervenţii, emitem solicitarea ca prevederile legale aminte în răspunsul Ministerului Sănătăţii să fie respectate întocmai de către întregul corp medicale, eventualele prejudicii cauzate de nerespectarea acestora vor fi urmărite în contra celor care le-au provocat”, se arată în circulară.

Procurorii intră pe fir

Şi polițiștii clujeni au intrat pe fir în acest scandal şi au deschis un dosar penal în cazul fetiței care s-a născut prematur, cu o gravă malformației, și care nu a fost operată din cauza faptului că medicii de la Spitalul de Adulți Cluj s-au contrazis între ei, în legătură cu spitalul unde să aibă loc operația de corectare a malformație.

Printr-o adresă trimisă de Inspectoratul Județean de Poliție Cluj la Spitalul Județean, polițiștii au cerut acte în legătură cu fișa postului profesorului de chirurgie Constantin Ciuce, dar și a managerului acestui spital, Petru Șușcă. În plus, polițiștii au cerut acte după fișa medicală a mamei și a nou-născutului, Sara Maria Șendroiu, care a decedat după șase ore de la naștere.

Destin scurt şi tragic, înfrânt de birocraţie

Sara Șendroiu s-a născut pe 1 iulie 2015, la 31 de săptămâni, cu o hernie diafragmatică, o malformație foarte gravă. Dănuţ Şendroiu, tatăl fetiţei decedate, spune că a venit tocmai din Târgu Jiu şi a apelat la profesorul Constantin Ciuce (n.r. - şeful Secţiei de Chirurgie nr. 1 de la SJU Cluj-Napoca) pentru că a primit din partea mai multor medici din Cluj recomandări că el ar putea opera astfel de cazuri. Petre Şuşca nu a autorizat operaţia, iar între timp micuţa a decedat.

Profesorul Ciuce s-a arătat indignat, mai ales că, în trecut, după cum a declarat, el a mai operat șase copii, care s-au născut cu aceeași gravă malformație, și toți au supraviețuit.

„În niciunul dintre aceste șase cazuri nu am fost întrebat niciodată dacă am specialitatea de chirurgie pediatrică. Este vina mea pentru că, de-a lungul timpului, niciun manager și nimeni altcineva nu m-a întrebat din punct de vedere administrativ, și iertați-mă, sigur că par ignorant, dar preocuparea mea a fost perfecționarea profesională și nu legislația. Ori, pe partea profesională, nimeni nu mi-a atras atenția că practic o profesie ilegală!”, spunea la acea dată chirurgul clujean.

La rândul său, Constantin Ciuce ceruse Consiliului de Administraţie al spitalului şi Ministerului Sănătăţii să analizeze situaţia, declarând că nu va mai opera copii până nu se vor clarifica aspectele legate de competenţe şi specialitatea pediatrică. El arăta că există "nuanţe gri" în legislaţia din România, care trebuie lămurite şi care ţin de discrepanţele din lege, obligând medicul să aibă competenţe şi specialitate, şi Legea Colegiului Medicilor, în care se precizează că un medic poate profesa în funcţie de specializare, competenţe şi practică dovedită.

Totodată, el menţiona că atât ca medic, cât şi ca cetăţean este în favoarea respectării legilor, dar prima sa lege este Jurământul lui Hipocrate.

În ceea ce priveşte cazul fetiţei, Ciuce preciza că, dacă acest copil ajungea la starea de a putea fi operat, ar fi încercat să facă ceva.

Ciuce a transmis, încă din 2013, conducerii SCJU o adresă prin care a cerut acordul înfiinţării unui compartiment pentru tratamentul copiilor cu malformaţii congenitale în cadrul clinicii pe care o conduce, precizând că a făcut astfel de operaţii la copii, dar nu a primit niciun răspuns.

La rândul său, directorul medical al SCJU Cluj-Napoca, Cristina Ghervan, declara că fetiţa s-a născut cu şanse de supravieţuire minime, din cauza malformaţiei foarte grave - hernie diafragmatică, care făcea ca, în întregime, organele abdominale să fie siuate în torace, cordul împins în partea dreaptă şi plămânul complet nedezvoltat. Potrivit lui Ghervan, o echipă de specialişti a decis că singura soluţie era transferul micuţei la Spitalul "Marie Curie" din Bucureşti şi s-a solicitat un elicopter, dar copila a murit între timp.

Şi şefa Secţiei de Neonatologie a Clinicii de Ginecologie din cadrul SCJU Cluj-Napoca, Gabriela Zaharie, declara că şansele de supravieţuire ale fetiţei erau "zero", chiar dacă ar fi fost operată, ţinând cont de malformaţia de care suferea.

Rectorul UMF Iaşi sare în apărarea lui Ciuce

Săptămâna trecută, rectorul UMF Iaşi, Dragoş Pieptu, i-a solicitat ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, într-o scrisoare deschisă, să ia "ferm" măsurile legale care se impun împotriva managerului Spitalului de Urgenţă Cluj, după ce acesta a refuzat ca fetiţa nou-născută să fie operată de chirurgul Ciuce.

Dragoş Pieptu susţinea că "într-un spital care face parte din rândul celor mai dezvoltate centre medicale din România a avut loc un eveniment sinistru: un manager nu a permis ca un copil cu o malformaţie gravă să fie operat de singurul chirurg capabil să facă operaţia, deşi familia copilului alesese chirurgul şi era de acord cu intervenţia".

"Actorii acestui eveniment tragic sunt: o familie aflată în condiţii de maxim stress, avizată că vor avea un copil cu malformaţii încă din viaţa intrauterină, care ştia că acest copil trebuie operat şi care alesese medicul curant; chirurgul, profesor de chirurgie generală, care are competenţa dovedită prin rezultate bune obţinute la cazuri similare, care colaborează cu o echipă anestezico-chirurgicală sudată şi e de acord să trateze copilul dacă îi este adresat la momentul adecvat de către un coleg neonatolog şi care îşi asumase răspunderea (inclusiv medico-legală) în limitele convenite cu familia; şi, în final, managerul, care a decis că nou-născutul trebuie să meargă la Bucureşti cu elicopterul pentru a fi operat într-un spital de copii, deşi familia cerea altceva (asumându-şi răspunderea), iar mai multe persoane avizate, inclusiv şeful SMURD din România, i-au explicat pe înţelesul oricui că transportul în sine este riscant pentru copil şi moartea poate surveni chiar din cauza şi pe timpul deplasării", se arăta în scrisoarea citată.

Dragoş Pieptu preciza că aceste lucruri nu le ştie "din presă sau din auzite", ci pentru că ministrul Nicolae Bănicioiu se afla chiar în cabinetul său în momentul apariţiei cazului fetiţei, acesta încercând să îl convingă pe managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Petru Şuşcă, să accepte efectuarea operaţiei de către medicul Constantin Ciuce, şeful Secţiei Chirurgie I de la SJU Cluj.

"Vă aflaţi la mine în cabinet când aţi încercat să convingeţi managerul de spital că, în cazul în care chirurgul îşi asumă riscul intervenţiei, responsabilitatea cazului rămâne în sarcina acestuia, dar v-a refuzat vehement. Tot la mine în birou, domnul secretar de stat Raed Arafat a încercat să-i explice riscurile la care supune copilul pe durata transportului şi să-l asigure că domnul profesor Ciuce este responsabil şi nu şi-ar fi luat acest angajament dacă nu ştia ce face. Împreună cu domnul Arafat aţi avut discuţii cu diverse persoane din spital timp de 30 de minute, cu câteva ore înainte ca tragedia să aibă loc. Sunt martor că aţi făcut toate demersurile posibile în acel moment. Nu-l cunosc pe managerul în cauză, dar am remarcat cu stupefacţie că omul de la capătul firului a avut un discurs centrat pe ceea ce spune, ce face, ce vrea şi ce urmăreşte în general chirurgul Ciuce, dar în niciun moment nu a dat senzaţia că pune pe primul plan o fiinţă umană: copilul al cărui viaţa se juca la loteria aprobării", spunea rectorul UMF Iaşi.