monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Lobby-ul transparent, o procedură netransparentă în România

Studenții Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (UBB Cluj) au putut afla ce este și cui folosește activitatea de lobby de la un expert în domeniu. Prelegerea „Lobby și Politici Publice Europene” a fost susținută de expertul Camelia Nistor, expert în Public Affairs la Bruxelles.

Prelegerea „Lobby și Politici Publice Europene” la FSPAC

„Actul de lobby reprezintă încercarea de influențare a procesului de realizare a politicilor publice de către grupurile de interese, în așa fel încât interesele acestora să fie reflectate în rezultatele concrete ale politicilor respective: obiectivul lobby-ului este influențarea deciziilor legislative, guvernamentale”, a spus în deschiderea prezentării Camelia Nistor, făcând o introducere bine venită termenului „lobby”, mai puțin cunoscut la noi în țară.

Lobby = transparență

Principala trăsătură definitorie a acțiunii lobbyștilor este transparența. Acțiunea de transparentizare a activității de lobby a început la Bruxelles într-un mod instituționalizat încă din 1996, când Parlamentul a fost prima instituție care a considerat că trebuie schimbat ceva. A pus bazele unui prim Registru de Transparență, în care puteau să se înscrie voluntar grupurile de interese. Comisia Europeană a continuat între anii 2001-2005 acest prim pas făcut de Parlament și a deschis un Registru al Transparenței, dar nu foarte convingător, motiv pentru care au primit foarte multe critici. În urmă cu doi ani, s-a întocmit un registru de transparență comun al Parlamentului și al Comisiei Europene, a explicat expertul Camelia Nistor.

Problema pe care ea o semnalează este lipsa unui caracter obligatoriu al lobby-ului. Lobby-ul are un caracter voluntar, iar de aceea este mai greu de identificat: actorii implicați, când acționează ei, câți sunt și ce fonduri urmăresc.

Există lobby în România?

„În ceea ce privește România, lucrurile sunt destul de îngrijorătoare deoarece lobby-ul nu este înțeles ca un fenomen cu caracter instituțional. Adică lobby-ul are loc chiar dacă nu se folosește denumirea în sine, el se creează”, afirmă Camelia Nistor.

Un prim pas pentru inițierea acestui fenomen în România, ar fi  importanța înțelegerii acestui fenomen, de către politicieni, guvernanți cât și de sfera societății civile și a mediului corporatist românesc, a mai adăugat expertul.

„Ideal este ca lobby-ul să fie integrat în mod sustenabil într-o democrație reprezentativă și să fie dezvoltat conceptul de interes legitim de lobby într-o societate democratică, lobby-ul constituindu-se ca parte pertinentă a sistemului politic modern”, a spus Camelia Nistor.

Concluzia prezentării a fost aceea că înțelegerea și adoptarea - și nu adaptarea - acestor proceduri de influențare a deciziei publice ar aduce țara mai aproape de modernizare, de crearea unui sistem politic modern.

(Articol scris de Roxana Nastor, studentă la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, anul III, Jurnalism; Foto: Cosmina Măcicășan, studentă FSPAC, anul III, Jurnalism)