monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Zece persoane care falsificau acte de identitate în Republica Moldova, arestate. Clujul, punct în reţeaua paşapoartelor false

Zece persoane, bănuite că falsificau, pe teritoriul Republicii Moldova, documente de identitate în schimbul sumei de 3.000 de euro, din care se achita un avans de 1.000 de euro, diferenţa fiind dată la predarea actelor, au fost arestate de Tribunalul Bucureşti. Reţeaua de falsificatori opera pe ruta Cluj-Napoca – Republica Moldova.

sursa foto moldova-suverana.md

Judecătorii au dispus ca Nicu Rus, Sicu-Gelu Gliga, Emil Breban, Adrian-Mircea Pop, Radu Bela, Zsolt Robert Gyongy, Ioan Sergiu Bilţ, Cristian-Ionuţ Bot, Alexandru Robert Şanta şi Serghei Leontii să petreacă următoarele 30 de zile în arest. Decizia poate fi contestată de cele zece persoane.

Potrivit procurorilor, Nicu Rus este liderul grupării, la care au aderat si ceilalţi inculpaţi. Grupul organizat acţiona de mai mult timp, desfăşurând activităţi infracţionale conectate interjudeţean şi transfrontalier, coordonate pentru a falsifica documente de identitate, respectiv cărţi de identitate, permise de conducere şi paşapoarte, la solicitarea persoanelor interesate, contra unor sume de bani.

"Infracţiunile de falsificare a documentelor erau săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova, aceste înscrisuri fiind obţinute de către persoane interesate contra cost. Metoda contrafacerii consta în utilizarea elementelor reale de identificare (data naşterii, cod numeric personal) aparţinând unor titulari de documente valide de identitate, activităţi urmate de întocmirea documentelor falsificate, prin substituirea fotografiilor titularilor cu cele ale persoanelor interesate să le obţină", conform Parchetului de pe lângă instanţa supremă.

Sumele percepute pentru această operaţiune se ridicau la 3.000 de euro, din care se achita un avans în cuantum de 1.000 de euro, diferenţa fiind dată la momentul predării setului complet de documente, cum ar fi cărţi de identitate, permise auto sau paşapoarte.

Membrii grupării identificau, în primă fază, persoane interesate să obţină documente falsificate şi preluau de la acestea a fotografiilor în format electronic şi unele date antropologice necesare contrafacerii documentelor (vârsta, înălţimea, culoarea ochilor), direct sau prin prin Internet, respectiv prin intermediul unor adrese de e-mail.

Ulterior, avea loc procurarea de documente valide necesare contrafacerii (pierdute, sustrase anterior sau anulate), precum şi a unor cerneluri speciale sau alte materiale necesare contrafacerii, respectiv "firicele şi păduchei"- elemente de siguranţă - utilizate de către instituţii de stat pentru imprimarea documentelor de identitate - în vederea vânzării sau transmiterii lor spre Republica Moldova, cumpărării sau preluării acestora şi introducerii lor în circuitul infracţional de falsificare, de către membrii care acţionează pe teritoriul statui.

Mai apoi urma transportarea documentelor valide colectate din România spre Republica Moldova, prin intermediul unor conducători auto angajaţi ai unor firme care derulează frecvent activităţi de transport persoane pe itinerariul Cluj-Napoca – Chişinău.

Procurorii susţin că pasul imediat următor al grupării era transferarea electronică a fotografiilor solicitanţilor şi a celorlalte date necesare contrafacerii, prin Internet, din România ori din alte state, în Republica Moldova.

"Falsificarea propriu-zisă a documentelor, operaţiune realizată în Republica Moldova, de către mai multe persoane, conectate la grupul infracţional prin intermediul unui bărbat rezident în acelaşi stat, cunoscut sub numele de Dorin care are rolul de a prelua documente valide (de la transportatori) şi fotografiile (transmise electronic) şi de a le preda la rândul său către falsificatori, în vederea introducerii lor în circuitele de falsificare (alterare sau plăsmuire, funcţie de situaţie)", descriu anchetatorii drept etapa ulterioară parcursă de membrii grupului infracţional.

Mai apoi, actele false erau transportate din Republica Moldova spre România, prin intermediul aceloraşi şoferi şi erau predate beneficiarilor finali. Persoanele care dădeau aceste acte false asigurau beneficiarul final că documentele contrafăcute sunt de o bună calitate, că acestea conţin date reale de stare civilă, respectiv CNP, domiciliu şi numele şi prenumele, lăsându-le astfel impresia că au influenţă asupra unor funcţionari competenţi pentru a-i determina să îndeplinească acte contrare atribuţiilor de serviciu, respectiv de a le furniza aceste date reale de stare civilă şi materiale originale, necesare confecţionării acestor documente.

"Modul de operare al inculpaţilor denotă specializare şi o abilitate sporită de a folosi metode care să îngreuneze identificarea şi tragerea la răspundere penală", au stablit procurorii Parchetului instanţei supreme.

În acest dosar, procurorii au făcut mai multe percheziţii, vineri, în Maramureş, Galaţi, Satu Mare şi Cluj, în urma cărora au fost identificate şi ridicate o serie de obiecte, precum: formulare şi înscrisuri referitoare la transferuri bani, înscrisuri olografe reprezentând mai multe persoane şi seriile cărţilor de identitate ale acestora, paşapoarte turistice, suporturi optice, terminal mobil, cerneluri speciale, folii de plastic pentru laminare, chinegrame, imprimante şi scannere performante, laminatoare, lampa UV.