Actualitate

Care va fi următoarea mutare a lui Putin?

După semnarea acordului de la Minsk tot mai mulţi lideri europeni se întreabă care va fi noua mutare a liderului rus Vladimir Putin.

Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să cucerească portul strategic Mariupol, pentru a crea un pod terestru între Rusia şi Crimeea, ceea ce i-ar permite să ocupe sudul Ucrainei şi să-şi extindă controlul până în Transnistria, apreciază fostul ministru german de Externe Joschka Fischer.

În ultimele două săptămâni, cele două crize cu care se confruntă Europa - Ucraina şi Grecia - au escaladat, iar în ambele cazuri Germania şi cancelarul său, Angela Merkel, au fost în centrul eforturilor de a obţine o soluţie diplomatică. Acesta este un rol nou pentru Germania, iar ţara nu este obişnuită cu el, scrie Joschka Fischer într-un articol, relatează Mediafax.


Ultima încercare de a pune capăt conflictului armat din estul Ucrainei prin mijloace diplomatice a avut o viaţă şi mai scurtă decât prima tentativă, din septembrie. Noul acord, încheiat ca şi primul la Minsk, recunoaşte de facto că Ucraina a fost divizată prin mijloace militare.

Dar linia de diviziune rămâne neclară, pentru că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea încerca să cucerească portul strategic Mariupol, de la Marea Azov, ceea ce i-ar permite Kremlinului să creeze un pod terestru între Rusia şi peninsula Crimeea. Mai mult, capturarea oraşului Mariupol ar lăsa deschisă opţiunea cuceririi sudului Ucrainei, inclusiv a Odesei, şi ar extinde controlul Rusiei până în Transnistria, regiunea separatistă prorusă din Republica Moldova, scrie fostul ministru german de Externe.


Prin folosirea continuă a forţei militare, Putin a atins principalul scop al politicii Rusiei: controlul asupra estului Ucrainei şi destabilizarea întregii ţări.

Prin urmare, se pune întrebarea dacă nu ar fi fost mai înţelept ca singura putere pe care Putin o ia în serios - Statele Unite - să conducă negocierile. Ţinând cont de dispreţul lui Putin faţă de Europa, această opţiune ar putea deveni inevitabilă, mai devreme sau mai târziu, scrie Fischer.


Totuşi, în pofida riscurilor implicate, este important că Germania şi Franţa, în coordonare cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, au făcut acest efort diplomatic. Acordul Minsk II, deşi a expus influenţa politică redusă a Europei, a confirmat caracterul indispensabil al cooperării franco-germane, precum şi rolul diferit al Germaniei în UE, conchide fostul Joschka Fischer.

În acelaşi timp, Polonia va trimite instructori în Ucraina, într-o misiune de antrenare a militarilor ucraineni, răspunzând astfel unei solicitări de asistenţă făcută de Alianţa Nord-Atlantică.


Ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak, a declarat că instructorii militari polonezi vor efectua antrenamentele în baze militare ucrainene din Kiev şi Lvov.

Siemoniak a precizat că numărul instructorilor ucraineni va fi decis în luna martie.


În prezent, 33 de militari ucraineni sunt antrenaţi pe teritoriul Poloniei.

Marea Britanie va trimite 75 de instructori militari în Ucraina, în martie, pentru a oferi asistenţă armatei ucrainene, confruntată cu un conflict separatist.

Departamentul american al Apărării a anunţat săptămâna trecută că va trimite în Ucraina 600 de militari pentru antrenarea trupelor ucrainene care luptă împotriva insurgenţilor proruşi.

Ultimele Stiri
abonare newsletter