monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Romii evacuaţi de pe Coastei nu vor mai fi despăgubiţi cu 2.000 de euro fiecare. Curtea de Apel Cluj a dat dreptate Primăriei

O decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj din luna ianuarie a acestui an obliga Primăria din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro, pentru faptul că i-a relocat în urmă cu trei ani din locuinţele în care trăiau. Însă, Curtea de Apel Cluj a casat sentinţa Tribunalului Cluj şi a dispus rejudecarea cauzei.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat că magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis recursul primarului Emil Boc.

“La data de 24 septembrie, Curtea de Apel Cluj a admis recursul primarului municipiului Cluj-Napoca declarat împotriva sentinţei civile a Tribunalului Cluj prin care acesta a obligat autoritatea publică locală la plata daunelor morale în cuantum de 2.000 euro pentru fiecare persoană mutată de pe strada Coastei în locuinţele modulare de pe strada Platanilor, zona Pata Rât, în total aproximativ 233 reclamanţi, precum şi punerea la dispoziţie a unor locuinţe cu suprafeţele prevăzute de prevederile legale. Urmare a admiterii recursului, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Cluj-Napoca”, au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Procesul a fost intentat de organizaţia European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei peste 200 de romi în demersul făcut în instanţă.

Tribunalul Cluj a constatat nelegalitatea dispoziţiei primarului municipiului Cluj-Napoca prin care romii de pe strada Coastei au fost mutaţi în locuinţele modulare din Pata Rât. La acel moment, în decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu.

De asemenea, decizia judecătorilor obliga Primăria Cluj-Napoca ca, pe lângă plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar însemna un total de 400.000 de euro, să pună la dispoziţia reclamanţilor locuinţe care să respecte condiţiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996.

Decizia Tribunalului Cluj a fost dată în 30 decembrie 2013, cu drept de recurs.

În decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele în care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca, la începutul anilor 2000, pe strada Coastei locuiau 18 familii în patru imobile, cu chirie, însă raporturile contractuale cu municipalitatea au incetat în anul 2004. Tot atunci, reprezentanţii primăriei au constatat că imobilele sunt foarte degradate şi ulterior au şi fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. În anii ulteriori însă, în jurul celor 18 familii s-au mai mutat şi altele, iar în jurul celor patru imobile au fost încropite spaţii în care au ajuns să locuiască câteva sute de romi. Amenajările improvizate nu dispuneau de apă, curent, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare şi nici de alimentare cu gaze.

"După căutari şi evaluări îndelungate, motivate de lipsa unui teren în proprietatea publică care să permită dezvoltarea unui proiect în regim social, dar şi de creşterea exorbitantă a preţurilor pe piaţa imobiliară clujeană, în perioada 2005-2009, în cele din urmă s-a găsit o soluţie", se arăta într-un comunicat al Biroului de Presă al Primăriei Cluj-Napoca la acea dată.

Soluţia a constat într-o hotărâre luată Consiliului Local în urma căreia cei 300 de romi au fost mutaţi în Pata Rât, care este o zonă de la marginea oraşului în care trăiesc mai multe colonii de romi. Municipalitatea a construit acolo 40 de locuinţe în 10 spaţii modulare, pentru cei 300 de romi.

Aceştia au protestat la acel moment pe de o parte pentru că au fost mutaţi în miezul iernii, într-o perioadă cu temperaturi foarte joase, dar şi pentru că locuinţele erau după părerea lor improprii, nu aveau căldură, aveau o baie la mai multe familii şi trăiau la înghesuială.

Romii au protestat la acel moment şi în stradă, cerând condiţii mai decente de trai.

Ulterior, spaţiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat către Mitropolia Clujului, Albei şi Maramureşului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat în decembrie 2013.