monitorulcj.ro Menu

Actualitate

CSAT a aprobat prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, miercuri, după şedinţa CSAT, că s-au luat două decizii, una legată de prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor membre NATO pe teritoriul României, precum şi a 200 de militari şi personal de întreţinere, şi posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina, în domeniul cibernetic.

DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:

Despre şedinţa CSAT

- Am avut astăzi o şedinţă CSAT. S-a discutat despre prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie, nu toate deodată. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care, alături de aeronavele româneşti, să asigure poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari - piloţi, mecanici, personal de întreţinere, care să asigure funcţionarea acestor aeronave ale aliaţilor din NATO, pentru asigurarea poliţiei aeriene în spaţiul de responsabilitate al Românei.

- A fost adoptată această hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.

- Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina in domeniul apărării cibernetice. România este pregătită să îşi asume unul din cele patru programe ale NATO, în calitate de naţiune lider,  şi programul pe care dorim să ni-l asumăm este legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.

- Am observat că foarte multi analişti militari, nemilitari, specialişti în fabricarea pâinii au făcut predicţii asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la summitul NATO.

- România, ca toate statele membre, ţine cont de două documente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte şi-l asumă, şi trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federatia Rusă, NATO - Rusia.

- Aici e un punct de discuţie, în aceste documente statele NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la graniţa de est a NATO. Cu asta am răspuns celor care proroceau baze mari, permanente. Asta nu inseamna însă că România nu are nişte obiective. Suntem intr-un curs continuu de negocieri de două luni, şi aici se ocupă trei instituţii: Preşedintia, Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării.

- Nu s-a luat azi un mandat pentru că nu era posibil, de aceea nu am putut să fac vizita în Turcia la validarea mandatului preşedintelui Erdogan, aveam nişte convorbiri telefonice în acea perioadă, a trebuit să rămân aici pentru că se discutau obiectivele noastre pentru NATO.

- Obiectivele noastre, generate în primul rând de evenimentele din Ucraina şi de ce a arătat preşedintele Putin în acţiunea Rusiei, actiune care a ajuns la limite ce frizează iraţionalul. Atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de raţional, atunci intervine iraţionalul.

Despre summitul NATO

- România solicită generic consolidarea flancului estic al Aliantei, nu doar nord-estic. Asta înseamnă şi introducerea României in sistemele permanente de alertă, de capabiltati de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea întregului flanc estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.

- În acelaşi timp, solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene şi navale, cu accent deosebit a forţelor navale ale României cu forţele navale ale altor state membre, având în vedere forţa deosebita a flotei Rusiei de la Marea Neagră

Prezenţa acestei flote ne generează ingrijorări.

- Nu suntem dezinteresati, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie sa existe.

- Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor când discutăm de un râzboi hibrid ca cel din estul Ucraine. Adică, un stat care nu recunoaste îşi trimite forţe fără însemne, care coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic, dar asta nu justifică aplicarea articolului 5.

- Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie.

- Un stat mai mic nu poate face faţă unui război puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, şi presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, şi care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

- Sperăm într-o definire şi întelegere a aplicarii articolului 5 într-o astfel de situaţie. E un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afecteaza fibra functionării instituţiilor, care îşi neglijează forţele armate şi de securitate. În statele puternice nu vor reuşi niciodată.

- Asteptăm ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antiracheta al NATO. Deocamdată sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România - SUA, radarul e in Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antiracheta. Asteptam de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre.

- În opinia României, urmare şi a evolutiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importantei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de conflictele inghetate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagra e inconjurata de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odate de la Moscova. E nevoie de obligatia statelor NATO de a lua nota de importanta Marii Negre.

- Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniaţiativei de consolidare a capacitatilor de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar armata Moldovei poate face exercitii comune cu statele membre.

Despre relaţiile cu Rusia

- Am vrea o clară definire a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu mai credea că Rusia ar putea să aiba actiuni ca cele din Ucraina, şi va trebui să dezbatem care mai e valoarea acestui document şi dacă principiile lui rămân valabile şi in continuare.

- SUA vor atenţiona din nou asupra obligaţiei de a aloca 2 la sută din PIB pentru apărare, astfel încât Europa saă micşoreze decalajul uriaş faţă de SUA.

- Aud frecvent afirmaţii legate de pericolul agresiunii Rusiei la adresa Ucrainei, şi i-aş ruga pe cei care sunt pregătiţi să sara în sus când aud cuvantul "agresiune" să consulte concluziile ultimului Consiliu European. Nu reprezintă pentru noi o ameninîare directă sau un lucru la care să ne uitam că ni se poate intâmpla şi noua mâine dacă lucrurile se desfaşoara în limite rationale, de care eu tin cont  când spun că România nu riscă să fie atacata sau destabilizată de omuleţi vezi. Aceste afirmatii le fac prin prisma raţionalului.

- Daca m-aţi fi întrebat acum un an dacă e posibil să se întâmple ce se intampla acum in Ucraina, aş fi spus că rational nu e posibil, dar iată că a functionat iraţionalul.