Actualitate
Ancheta accidentului aviatic din Apuseni ar putea dura câteva luni. La accidentul SMURD din 2006 a durat 5 ani
Procurorii estimează că ancheta în cazul accidentului din Apuseni va dura câteva luni. În cazul unui alt accident aviatic în care a fost implicat un echipaj medical SMURD, petrecut în 2006, la Iaşi, ancheta a durat peste cinci ani, prelungindu-se ca urmare a analizării amănunţite a cutiilor negre.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, spunea, marţi seară, că avionul prăbuşit în Munţii Apuseni nu avea cutie neagră, ci doar alte aparate de bord, care vor fi examinate de către anchetatori, el menţionând că investigaţia în acest caz va dura câteva luni, pentru realizarea raportului Autorităţii Aeronautice. El mai spunea că de la locul accidentului aviatic au fost ridicate probe care urmează să fie supuse expertizei, informează Mediafax.
"Au fost ridicate mijloace materiale de probe care au fost sigilate şi urmează să fie supuse expertizei şi în continuare a fost asigurat locul accidentului pentru eventuale nevoi de cercetare mai departe şi pentru recuperarea aeronavei avariate", spunea Lazăr, adăugând că în perioada următoare vor fi interpretate mijloacele materiale de probă pentru a se putea clarifica un mecanism al producerii accidentului.
În 9 ianuarie 2006, la Iaşi, un elicopter SMURD în care se aflau doctorul Liliana Puiu, asistenta Mioara Hăuţă, pilotul Valentin Stănescu şi copilotul Augustin Toma s-a prăbuşit în timpul unui zbor de încălzire, în apropierea aeroportului ieşean, toţi cei patru ocupanţi ai aparatului de zbor pierzându-şi viaţa, iar ancheta în acest caz a durat mai bine de cinci ani. Acest tip de zbor se efectua zilnic înaintea începerii misiunilor, pentru verificare, iar prezenţa întregului echipaj, atât tehnic, cât şi medical, era obligatorie.
După cinci ani şi trei luni de investigaţii, anchetatorii au stabilit că motivul prăbuşirii aparatului a fost "dezorientarea spaţială a piloţilor, într-un spaţiu fără repere", procurorii Parchetului Militar Tribunalului Militar din Iaşi dispunând, în 7 martie 2011, neînceperea urmăririi penale în acest caz.
"Tehnic, elicopterul funcţiona, nu a fost o defecţiune, starea acestuia permitea zborul. În final, după raportul tehnico-ştiinţific s-a stabilit că motivul din spatele prăbuşirii a fost dezorientarea spaţială a celor doi piloţi, într-un spaţiu fără repere. Piloţii aveau calificarea necesară, am avut în vedere toate datele, inclusiv cele meteorologice, iar aceştia au primit acordul de la turnul de zbor. Dacă ar fi existat ceaţă care să nu permită vizibilitate, nu ar fi primit dreptul să zboare de la turnul de control. A fost o consecinţă nedorită, motiv pentru care am şi stabilit că nu există nicio culpă. Nu am înregistrat plângeri după data soluţionării", a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax maior magistrat Gheorghe Prelipcean, prim-procuror militar.
