monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Salvamont Cluj: Ni s-a refuzat ajutorul. Aveam dotări, iar răniţii erau aduşi pe tărgi făcute de săteni

Şeful de formaţie din cadrul Salvamont Cluj, Vasile Cipcigan, afirmă că cei care coordonau Centrul de comandă au refuzat ajutorul salvamontiştilor, deşi aceştia aveau dotări, inclusiv saci de dormit şi tărgi, în timp ce victimele erau coborâte de săteni pe tărgi improvizate.

Şeful de formaţie din cadrul Salvamont Cluj, Vasile Cipcigan, afirmă că cei care coordonau Centrul de comandă au refuzat ajutorul salvamontiştilor, deşi aceştia aveau dotări, inclusiv saci de dormit şi tărgi, în timp ce victimele erau coborâte de săteni pe tărgi improvizate.

Şeful de formaţie din cadrul Salvamont Salvamont Cluj, Vasile Cipcigan, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că, deşi aveau echipamentul necesar pentru intervenţie, Centrul de comandă din comuna Horea (judeţul Alba) le-a refuzat ajutorul, în timp ce "răniţii erau transportaţi cu tărgi improvizate de săteni".

Potrivit sursei citate, Centrul de comandă era coordonat de mai multe persoane, printre care reprezentanţi ai ISU din Cluj, Alba şi Bihor, dar şi prefecţii acestor judeţe.

"Când am ajuns acolo, la Crucea Iancului, ni s-a spus că «s-au găsit» (răniţii - n.r.) în zona în care o bănuiam şi noi, ne-am îndreptat de urgenţă acolo. Când am ajuns în comuna Horea, ni s-a spus că nu au nevoie de noi. Le-am spus foarte clar, chiar eu am făcut inventarul echipamentului, aveam cinci maşini de teren şi aveam şapte tărgi la noi. Le-am spus foarte clar: «Domnule, avem şapte tărgi, avem saci de dormit, putem interveni», dar ne-au spus «Nu avem nevoie, cei de sus, aşa ni s-a spus. Cei de sus au spus că nu au nevoie de noi, cei de sus geografic vorbind, au spus că nu au nevoie de voi, se descurcă cu ce au». «Ok, mulţumim», am spus şi ne-am retras", a spus Cipcigan, citat de Mediafax.

La rândul său, şeful Serviciului Salvamont Cluj, Gheorghe Frăţilă, prezent în aceeaşi conferinţă de presă, a spus că regretă că a ascultat indicaţiile Centrului de comandă şi nu a acţionat pe cont propriu.

"Noi nu am putut să ne susţinem, hai să zicem bănuielile, că poziţia avionului era acolo, pentru că deja decizia era luată şi maşinile erau în mişcare. Normal, acum îmi pare rău că am luat decizia asta, dar la momentul respectiv era o decizie normală, să urmăm deciziile centrului de comandă, nu să facem de capul nostru, a fost o decizie logică", a spus Frăţilă.

Tot miercuri, Gheorghe Trif, localnicul ajuns primul la locul accidentului aviatic, a povestit că prima echipă de salvatori cu care s-au întâlnit venise fără niciun fel de echipament de prim-ajutor: "Au venit cu mâinile în buzunar. Nu aveau targă, aveau doar casca pe cap. Când a văzut domnul doctor Zamfir, a spus - e citat - «Eu sunt medic, domnişoară, sunt doctorul Zamfir. Nu aşa se procedează!»", a relatat Trif.

Trif a spus că a ajuns la locul accidentului împreună cu doi consăteni, Gheorghe Giurgiu şi Argentin Toader, ca urmare a îndrumărilor primite de la şeful de post din comuna Albac, judeţul Alba, care avea coordonatele locului unde se afla epava.

Odată ajunşi la victime, cei trei localnici au anunţat că i-au găsit şi, după aproximativ jumătate de oră sau chiar mai mult, timp în care nimeni altcineva nu a ajuns la ei, au urmat îndrumările doctorului Zamfir, împreună cu care au început să coboare spre poalele muntelui, ducând-o pe braţe pe studenta aflată în stare de inconştienţă.

Gheorghe Trif a spus că ulterior s-au întâlnit cu alţi localnici care au preluat-o pe fată, iar el şi ceilalţi doi consăteni s-au întors la celelalte victime pentru a le transporta. Cei trei au improvizat o targă din crengi şi o pătură pentru a-l transporta pe copilot, care avea picioarele rupte.

Trif a mai spus că echipe de salvare dotate cu echipament necesar pentru astfel de situaţii se aflau la poalele muntelui, la o distanţă de câţiva kilometri.