monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Clujeanul care i-a anchetat pe FENECHIU și COPOS a fost CONCEDIAT! Marius But face dezvăluiri despre EPURAREA Gărzii Financiare

Fostul şef al Gărzii Financiare Cluj, Marius But, cel care a făcut expertizele în dosarele „Transformatorul” şi „Loteria”, a fost dat afară.

Epurări în masă la Garda Financiară Cluj: Comisarul care i-a înfundat pe Fenechiu şi Copos A FOST CONCEDIAT!

Fostul şef al Gărzii Financiare Cluj, Marius But, a dezvăluit pentru 7EST cum au fost radiaţi toţi comisarii care au lucrat la dosare grele.

But spune că nu a fost considerat suficient de bun pentru structurile Antifraudă. Ca mai toţi comisarii cu experienţă de la Garda Financiară, But a fost respins la proba de interviu, cea care nu se poate contesta.

„Dacă vă veţi uita atent, la nivelul întregii ţări, sunt foarte puţini cei care au avut funcţii de conducere şi care au fost acceptaţi după interviu. În cazul interviului desfăşurat pentru ocuparea posturilor de inspector antifraudă grad profesional superior, la Iaşi, până la primul candidat admis, au fost respinşi 12 candidaţi care au avut un punctaj superior la proba scrisă (inclusiv 92,5 puncte). La Craiova au fost respinşi 8 candidaţi cu punctaj superior la proba scrisă (inclusiv 85 puncte), la Bacău au fost respinşi 8 candidaţi şi exemplele pot continua”, a explicat But.

Altfel spus, în toată ţara au fost „radiaţi” toţi cei care au obţinut note bune şi foarte bune la proba scrisă, scrie 7est.ro.

Comisarii cei mai buni, concediați

Marius But este comisar al Gărzii Financiare de 22 de ani şi a lucrat, în ultima perioadă, în dosare „grele” aflate deja în instanţele de judecată. „Eu nu am lucrat în dosarul Transformatorul, eu am lucrat la expertiza de la SISSE, cea care se spune că stă la baza dosarului. Am lucrat 4 luni şi într-un dosar privind băieţii deştepţi din energie”, explică Marius But. Expertiza nu a făcut-o de unul singur şi niciunul dintre colegii care au verificat traseul transformatoarelor nu mai lucrează la Antifraudă. „Este un singur coleg, transferat la jocuri de noroc. Ceilalţi au fost daţi afară odată cu mine”, explică But, potrivit sursei citate.  

“Picați” la interviu

Proba care a trimis în şomaj comisarii de la Gardă a fost cea de interviu, adică examinarea orală. Această probă nu poate fi contestată iar candidatul este notat doar cu admis sau respins. Foşti comisari ai Garzii din Iaşi au acuzat subiectivismul extrem al probei care a dus, de altfel, la „filtrarea candidaţilor”. Marius But a atacat şi el decizia de concediere în instanţă şi a dezvăluit câteva întrebări care i-au fost adresate. „Una dintre ele vizează diferenţa dintre eficienţă şi eficacitate. Am avut şi întrebări din Codul Vamal”, explică el. Alegerea întrebărilor a creat situaţii absolut paradoxale. Potrivit lui Marius But, de la Cluj au promovat examenul oral atât secretara, cât şi contabila instituţiei. „Au reuşit fără loc, practic. Au fost admise la concurs, dar numărul celor admişi a fost mai mare decât cel al locurilor disponibile”, explică el.

Vameși și contabili de primării, noii comisari ai Gărzii Financiare

Direcţia de Combatere a Fraudelor a primit, în locul foştilor comisari ai Gărzii Financiare, personal venit din zona vămilor sau chiar contabili de primării comunale. Pentru că structura trebuie să combată evaziunea fiscală, puţinii comisari rămaşi au fost nevoiţi în decembrie să-şi şcolească noii colegi, aşadar să facă un fel de calificare la locul de muncă. „Din discuţiile purtate cu foştii colegi, am aflat că la micii comercianţi, pentru un plus de casă de 10 – 15 lei, inspectorii antifraudă aplică amendă de 8.000 lei, confiscarea sumei şi suspendarea activităţii, dar acest lucru nu mă mai miră având în vedere sarcina de plan (targetul) primită, însă stau şi mă gândesc că verificările efectuate la micii comercianţi, atât de criticate şi care au stat oarecum la baza desfiinţării Gărzii Financiare, vor deveni în curând prilej de glorie pentru noua instituţie”, acuză fostul comisar-şef, scrie 7est.ro, care mai precizează că fosta Gardă Financiară trebuia reorganizată în Direcţia de Combatere a Fraudelor din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, structuri ale Ministerului de Finanţe.

Patru judeţe n-au inspector antifraudă

Pe lângă aceste deficienţe, sunt semnalate probleme mari de personal şi de distribuire a acestuia, ceea ce duce la inutilitatea demersului. „Surpriza cea mai mare a fost aceea când am constatat că din cei 184 inspectori au fost convocaţi doar 174, probabil pe ideea că faţă de cele de 280 de posturi alocate au fost admişi prea mulţi candidaţi”, spune Marius But.

Aşadar, s-a pornit din start cu un deficit de peste 100 de persoane, ceea ce înseamnă o treime din efectiv. Mai mult, But dezvăluie că sunt patru judeţe care nu au nici un inspector antifraudă şi 10 judeţe în care a fost admis un singur inspector. Pentru că legea impune că echipele de control trebuie să fie formate din doi inspectori, structura este inoperantă în mai mult de o treime din ţară numai din cauza lipsei de personal.

Fenechiu a contestat raportul lui But

În septembrie 2013, Relu Fenechiu a contestat raportul Gărzii Financiare Cluj, principala probă pe baza căreia şi-a primit pedeapsa. Raportul Gărzii Financiare Cluj, principala probă a dosarului în care Fenechiu a fost condamnat la închisoare cu executare de prima instanţă, este contestat într-un proces intentat de către firma fostului ministru, Fene Grup Iaşi, şi de fratele acestuia, Lucian Fenechiu, condamnat şi el în acelaşi dosar. În acţiunea respectivă avocaţii lui Fenechiu au cerut judecătorilor ieşeni suspendarea raportului care a scos la iveală tranzacţiile dubioase cu transformatoare făcute de firmele lui Fenechiu.

În acţiunea înregistrată la Tribunalul Iaşi, Lucian Fenechiu şi Fene Grup au solicitat suspendarea raportului din 21 iunie 2010 întocmit de inspectorii Marius But, Nicolae Horea şi Sevastian Popescu de la Garda Financiară Cluj.

În cererea de chemare în judecată sunt invocate o serie de motive pentru care, spun apărătorii lui Fenechiu, respectivul act administrativ nu ar trebui luat în calcul. Printre viciile de care ar fi lovit materialul se numără faptul că reprezentanţii Gărzii Financiare Cluj nu ar fi avut competenţa materială şi teritorială să îl întocmească, dar şi că aceştia ar fi încalcat procedurile de control, întrucât nu s-au deplasat la sediul firmelor verificate şi nici nu ar fi cerut de la acestea toate documentele fiscale relevante.

Ce spun comisarii clujeni

Comisarii clujeni au însă o altă variantă în ceea ce priveşte susţinerile avocaţilor lui Fenechiu. Aceştia spun că ar fi fost împiedicaţi să îşi facă treaba corespunzător. „Durata mare a acestuia (raportului – n.r.) se datorează atât volumului mare de documente care au trebuit să fie verificate, cât şi reticenţei de care au dat dovadă societăţile comerciale care au derulat tranzacţii comerciale cu SC SISEE Moldova, reticenţă manifestată în punerea la dispoziţie a tuturor documentelor încheiate cu ocazia derulării tranzacţiilor, chiar şi în condiţiile în care acestea au fost solicitate explicit şi în mod repetat”, au precizat cei trei comisari clujeni.

Stadiul procesului

În 7 ianuarie 2014 dezbaterile din dosarul "Transformatorul" s-au încheiat după declaraţiile inculpaţilor, judecarea recursurilor urmând să fie reluată la o dată ce nu a fost anunţată deocamdată de instanţa supremă şi la care magistraţii ar putea să rămână în pronunţare. La ieşirea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a declarat că nu i-a cunoscut pe directorii Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISE) Moldova şi că nu a făcut afaceri profitabile nici pentru el, nici pentru aceştia. El a arătat că directorii nu au derulat afaceri păguboase pentru societate şi că nici el nu a câştigat sume colosale în contextul în care adaosul comercial pentru produsele vândute nu depăşea "15-20%".

În 12 iulie 2013, Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, a fost condamnat de instanţa supremă, în dosarul "Transformatorul", la cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele ministrului Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor.

Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca "Transformatorul", fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.