monitorulcj.ro Menu

Actualitate

VIDEO – INTERVIU Zegrean: Legi sau ordonanțe ale Guvernului despre accize sau taxe pot fi contestate la CCR

Președintele CCR, Augustin Zegrean (captură foto)

Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, afirmă într-un interviu acordat agenţiei Agerpres că la Curte pot fi contestate legi sau ordonanțe ale Guvernului în care este vorba de accize sau taxe pe care cineva le consideră neconstituționale.

Șeful CCR spune că instituția pe care o conduce nu face decât să verifice dacă actele normative respectă Legea fundamentală.

"În rest, dacă legile fac bine sau fac rău populației nu este problema noastră și lucrul acesta aș vrea să se înțeleagă, pentru că mulți ne învinuiesc pe noi pentru legile care se adoptă", subliniază Zegrean.

Reporter: Sărbătorim Ziua Constituției pe 8 decembrie. Ce semnificație are pentru dvs. această zi și în ce măsură simțiți că este respectată Legea fundamentală în România?

Augustin Zegrean: Pentru mine are o mare semnificație, pentru că am făcut parte din echipa care a redactat proiectul de Constituție din 1990 până în 1991, când s-a adoptat. Deci, îmi amintește de tinerețile mele. În legătură cu a doua întrebare, sigur că, fiind președintele Curții Constituționale, trebuie să spun — și cred că așa și este — se respectă Constituția în România. Și constatăm asta în măsura în care noi verificăm constituționalitatea legilor, pentru că CCR este garantul supremației Constituției. În ultima vreme, numărul de decizii de admitere a sesizărilor de neconstituționalitate este destul de mic. Anul acesta, de exemplu, din 690 de decizii pe care le-am pronunțat numai în 12 situații am admis sesizarea.

Reporter: În ultimii ani s-a vorbit despre mai multe proiecte de revizuire a Constituției. Comisia de la Veneția așteaptă să se pronunțe asupra ultimului proiect de revizuire a Constituției. Cât de necesară este în acest moment o nouă Lege fundamentală în România?

Augustin Zegrean: Nu este vorba de o nouă Lege fundamentală. Este vorba de o revizuire a Constituției și, sigur, sunt anumite articole din Constituție care probabil ar trebui regândite, rescrise, dar, evident, cu respectarea limitelor revizuirii Constituției. Constituția noastră are două articole în care se vorbește despre limitele revizuirii Constituției. Sunt anumite articole care nu pot face obiectul niciunei modificări. În rest, sigur, legiuitorul este liber să facă asta de câte ori consideră că este necesar. În final, poporul se pronunță prin referendum. Este aceasta o obligație — orice modificare a Constituției trebuie supusă referendumului și dacă poporul dorește să modifice Constituția, poate să o facă, pentru că suveranitatea îi aparține.

Reporter: Ce principii din Constituție au nevoie de o clarificare sau o delimitare clară? Principiul separării puterilor în stat, de exemplu, este destul de clar? Tot mai des, în ultimii ani, s-a apelat la arbitrajul Curții în cazul conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile statului.

Augustin Zegrean: Acum, principiul separației puterilor în stat este clar definit în Constituție. Deci, nu mai are nimeni nicio îndoială în legătură cu cele trei autorități sau puteri ale statului, care sunt limpede definite și separate chiar de la primul articol al Constituției. A fost o problemă care merita discutată în legătură cu aceasta până în 2003, când s-a făcut prima revizuire a Constituției și atunci lucrurile s-au clarificat. În momentul de față această problemă nu mai există.

Reporter: În ce măsură este nevoie de mecanisme de sancționare pentru instituțiile care nu aplică deciziile CCR? Au fost cazuri când articole declarate neconstituționale au fost preluate într-un nou text fără să fie puse în acord cu decizia Curții sau situații explicate de instanța constituțională, de exemplu, punerea în aplicare a unei decizii definitive privind incompatibilitatea unui parlamentar, iar ulterior situația s-a repetat.

Augustin Zegrean: Cred că este ușor excesivă întrebarea dvs. Nu este chiar așa. Nu, nu se poate vorbi de instrumente de represiune împotriva celor care nu respectă deciziile CCR. Noi ne adresăm în principal instituțiilor statului. De fapt, toate deciziile noastre se adresează instituțiilor statului și se presupune că instituțiile statului își respectă atribuțiile și colaborează în mod loial. Că sunt anumite interpretări, anumite întârzieri în aplicarea deciziilor, este o altă problemă. Din câte știu eu, singura țară din zona noastră, a Europei în care se dau sancțiuni chiar cu închisoarea pentru nerespectarea deciziilor Curții Constituționale este Rusia. Deci, nu este cazul să se procedeze în acest fel. Importat este ca prin deciziile noastre să facem ca lumea și instituțiile statului să înțeleagă ce am vrut noi să spunem acolo, care le sunt atribuțiile, care sunt limitările și să se comporte conform acestora.

Reporter: Legi importante au fost declarate neconstituționale de Curte. Unde credeți dvs. că este problema? Nu există juriști care să le "construiască" în spiritul Legii fundamentale sau influența unei idei politice primează? E un fenomen 'normal' într-un stat democratic și cum e în alte state?

Augustin Zegrean: Este normal, pentru că și în alte state există Curți Constituționale, aproape în toate statele Europei. Peste tot sunt decizii de admitere, controlul de constituționalitate se face. De exemplu, în Germania procentul de admitere este mai mare decât la noi, undeva la 6%, iar la noi este între 2 și 4% de la an la an. Nu ar fi o explicație faptul că nu sunt juriști sau că juriștii care pregătesc proiectele de legi nu ar cunoaște Constituția. Este altceva. Eu am fost parlamentar și îmi pot permite să spun lucrul acesta. Când ești în Parlament, când ești om politic, când faci politică și vrei să transpui în lege o idee politică, o promisiune electorală, nu te interesează Constituția. Foarte rar am auzit în Parlament, în activitatea parlamentară, ca cineva să se intereseze dacă legea pe care o propune sau amendamentul pe care îl propune are vreo legătură cu Constituția, o încalcă sau este sau nu constituțional. Politicienii au alte interese decât neapărat să fie cu ochii la Constituție. Sigur că asistenții lor, consilierii lor ar trebui să le atragă mai des atenția asupra acestor aspecte, pentru că în final poți să scoți oricâte legi, dacă ele sunt afectate de neconstituționalitate, la ce folosesc? Pentru că până la urmă tot ajung la Curte și tot le declară neconstituționale. Deci, ar trebui o mai bună conlucrare între consilieri și politicieni, între cei care în general se ocupă de redactarea proiectelor de lege. Au la dispoziție și Consiliul Legislativ, care ajută mult în privința aceasta, pentru că în rapoartele pe care le întocmește se atrage atenția asupra neconstituționalității dispozițiilor din lege pe care urmează se le dezbată.

Reporter: Cum explicați — mai ales că în opinia publică sunt semne de întrebare — că există sesizări în cazul unor acte normative în care Curtea a avut decizii aparent contradictorii?

August Zegrean: Este firesc. Este firesc ca lumea să spună asta și este și firesc să se întâmple acest lucru. Dreptul este viu, dreptul nu stă pe loc, el evoluează odată cu societatea. Din păcate, de foarte multe ori, dreptul rămâne în urma intereselor și nevoilor societății și din această perspectivă este firesc ca și deciziile noastre uneori să fie altfel decât au fost cu câțiva ani în urmă. Mai grav este dacă s-ar întâmpla acest lucru de la o decizie la alta, ceea ce nu cred că ni se poate reproșa. Noi suntem limitați în controlul pe care îl facem la sesizare. Noi nu verificăm legea în ansamblul ei decât dacă ni se cere acest lucru. Dacă ni se cere să verificăm un articol dintr-o lege, noi suntem limitați la acel articol. Sigur că altă dată se vine cu aceeași lege, dar alte articole din lege se critică sau prin raportare la alte articole din Constituție, de aceea uneori par contradictorii deciziile noastre. Deși nu cred că sunt. Dar avem și posibilitatea să revenim asupra practicii, asupra jurisprudenței Curții. Revirimentul judiciar este cunoscut, în toată lumea se întâmplă, orice instanță din lumea asta poate să facă acest lucru și se întâmplă acest lucru pentru că, repet, dreptul nu stagnează.

Reporter: Procedural ce se întâmplă când o lege a bugetului este contestată la Curte?

Augustin Zegrean: Am mai avut legi ale bugetului contestate la Curte, chiar de când eu funcționez în această Curte, din 2007, nu mai știu exact în care an, dar am avut. Am dat rapid o decizie, pentru că nu noi suntem cei care ne ocupăm de finanțele statului. Acolo, faptul că nu s-a admis un amendament, să zicem, al unui deputat sau senator nu este neapărat o problemă de constituționalitate. Nu am avut situații să admitem o sesizare de neconstituționalitate la legea bugetului, dar de pronunțat cu privire la legea bugetului ne-am mai pronunțat. Nu are consecințe decât o altă decizie a Curții.

Reporter: Urmează să fie analizată și Legea descentralizării. Știu că nu vă puteți antepronunța, însă apreciați că ar fi fost mai oportun să fie inclusă într-un pachet legislativ odată cu revizuirea Constituției?

Augustin Zegrean: Nu fac nicio apreciere în legătură cu această lege. Avem termen de judecată pe sesizarea de neconstituționalitate cu privire la aceasta în 11 decembrie. După aceea, dacă se va pronunța Curtea, putem eventual să discutăm.

Reporter: O acciză, o taxă, un impozit de orice fel pot fi contestate la Curte. Are Curtea atribuții să se pronunțe?

Augustin Zegrean: La Curte pot fi contestate legi și ordonanțe ale Guvernului. Dacă în legi sau ordonanțe ale Guvernului este vorba despre accize sau taxe pe care cineva le consideră că ar fi neconstituționale, sigur că poate să se adreseze Curții.

Reporter: De câte ori au voie șefii autorităților statului să conteste o lege la Curte, invocând argumente diferite, astfel încât să nu se ajungă la un blocaj instituțional?

Augustin Zegrean: Nu avem o limită prevăzută în nicio lege. Nicăieri nu este prevăzută o astfel de limitare a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Sigur că trebuie să facem distincție între controlul a priori, deci cel dinainte de promulgarea legii, când sesizarea trebuie făcută la anumit termen și, practic, în acel termen nu poți să face decât o sesizare, pentru ca să vii a doua oară, trebuie ca CCR să se fi pronunțat o dată. Deci, este exclus ca în acest gen de control să te adresezi de mai multe ori Curții Constituționale, iar în controlul a posteriori, de câte ori se consideră necesar, de câte ori se crede că legea este neconstituțională, dar în condițiile prevăzute de lege și de Constituție pentru acest tip de control.

Reporter: În ce măsură simțiți dvs. că instanța constituțională este pusă la mijloc între Guvern și Președinție?

August Zegrean: Nu este prinsă la mijloc între Guvern și Președinție, nici măcar ca situare teritorială. Nu, nu avem această senzație, nu am avut niciodată senzația că suntem prinși la mijloc sau că suntem prinși în brațe de cineva.

Reporter: Se fac presiuni politice asupra Curții? S-a mai repetat perioada pre-referendum de anul trecut, când au existat presiuni?

Augustin Zegrean: Sigur că deciziile noastre sunt comentate în fel și chip și știți foarte bine acest lucru. Dacă v-aș spune că nu, ați spune că sunt un mincinos, nu? Sunt comentate în toate felurile, dar nu înseamnă că dacă cineva comentează într-un anumit fel o decizie a Curții care nu-i convine sau înțelege greșit sau nu o înțelege sau poate înțelege mai bine decât noi, asta ne afectează pe noi. Sigur, urmărim și noi ce se spune despre deciziile noastre, dar la data când se spune deja noi ne-am pronunțat. Deci nu ne mai poate influența în niciun fel, pentru că decizia este deja pronunțată când apare în Monitorul Oficial și lumea află de ea și poate să o comenteze. Comentariile de dinainte ca noi să judecăm, de a pronunța, nu ne interesează și am dovedit acest lucru. Decât în măsura în care ne-ar fi de folos dacă ne-ați spune lucruri bune, să ne învețe, să înțelegem mai bine lucrurile, probabil, cine știe... Am constatat cu diverse ocazii că foarte multă lume crede că noi suntem responsabili de neplăcerile pe care le cauzează legile sau de bucuriile care li se cauzează prin legi. Vreau să explic și să spun încă o dată și o să spun mereu lucrul acesta că nu Curtea Constituțională adoptă legi. Noi doar verificăm constituționalitatea lor. Deci verificăm dacă ele respectă sau nu dispozițiile Legii fundamentale, care este Constituția. În rest, dacă legile fac bine sau fac rău populației nu este problema noastră și lucrul acesta aș vrea să se înțeleagă, pentru că mulți ne învinuiesc pe noi pentru legile care se adoptă. Mă refer de exemplu la legea cu eutanasierea câinilor, pentru că așa este cunoscută ea. Nu noi am dat această lege, noi doar am spus că ea este conformă cu Constituția.

Reporter: Președintele țării a fost suspendat de Parlament de două ori. Înseamnă acest lucru faptul că a avut mandat întreg sau nu?

Augustin Zegrean: Nu, nu vă răspund la această întrebare.

Reporter: Cum funcționează Curtea în noua formulă din vară și dacă plecarea doamnei judecător Iulia Motoc, desemnată judecător la CEDO, va afecta activitatea?

Augustin Zegrean: Curtea funcționează bine. Nu știu dacă funcționează mai bine decât înainte. Curtea întotdeauna a avut o echipă de elită și mă refer la perioadele în care aici au fost profesori universitari, mulți profesori universitari din țară, din București, care au funcționat la Curte și care au creat o practică pe care noi încă ne bizuim și ne raportăm la ea de multe ori. Deci am tot respectul pentru domniile lor și de câte ori am ocazia să invoc, o fac cu mare plăcere, pentru că avem un portofoliu de decizii foarte importante. Am spus-o și o repet: acești oameni care au funcționat la Curte fac parte din Patrimoniul Cultural Național. Am observat în sondajele de opinie că se află Curtea pe un trend ascendent. Am avut o creștere din martie până în septembrie de la 31, parcă, la 37%. În opinia noastră, este mult, pentru că au fost decizii foarte controversate în această perioadă, amintiți-vă decizia cu câinii, care ar putea să cutremure orice Curte Constituțională, dar nu s-a întâmplat așa. Oamenii au în continuare încredere în noi. Dovadă este și faptul că se adresează în număr foarte mare Curții. Avem 800 și ceva de dosare înregistrate anul acesta și avem peste 600 de cereri adresate Curții. Sesizări de toate felurile și din toate domeniile vieții sociale. Deci, dovada este că oamenii au încredere în noi și că și în actuala componență, cum spuneți dvs., Curtea funcționează corect și în limitele legii și își îndeplinește atribuțiile stabilite de Constituție.

Reporter: Celelalte curții din Europa apelează la expertiza Curții Constituționale din România?

Augustin Zegrean: Da, se apelează. Deciziile noastre sunt traduse în general în limba engleză și în franceză. Se afișează pe site-ul Curții. Cele pe care noi le considerăm mai importante le comunicăm și la Comisia de la Veneția, pentru că și acolo se stochează decizii de la toate Curțile Constituționale din Europa. Și noi ne uităm la deciziile altora. Știți foarte bine că am tradus recent o carte mare, de 700 de pagini, cu decizii constituționale pronunțate de Curtea din Germania. Mai mult, am fost invitați la diverse conferințe și congrese internaționale la care am avut onoarea să vorbim, să explicăm despre părerile noastre, despre dreptul constituțional și despre activitatea Curții Constituționale a României.