Actualitate
Brânza de Năsal, între cele două războaie mondiale: se consuma numai între privilegiaţi
<p><strong><img src="documente/stories/2013/05_mai/23/desc 05-23.jpg" border="0" width="450" height="347" style="float: left; margin: 2px 5px;" />A consumat pentru prima dată brânză de Năsal în 1930, acum a ajuns la venerabila vârstă de 92 de ani. Îşi aduce aminte cu exactitate gustul brânzei de atunci, comparativ cu ce consumă astăzi. </strong></p>
La 10 ani a consumat pentru prima dată caşul de Năsal. Se întâmpla în anul 1930 când unchiul său, inginer agronom la Domeniile Statului de la Juc-Bonţida, i-a dat să guste. Era un produs foarte puţin cunoscut, la care avea acces doar o mână de oameni. Au trecut 83 de ani de atunci, dar a rămas un consumator fidel al produsului. De la 1 iunie nu-l va mai regăsi pe rafturile din magazine. “Pe vremuri, brânza de Năsal era mult mai bună, fermentaţia era puţin altfel, se şi producea puţin. Se simte diferenţa de calitate”, povesteşte profesorul clujean Nicolae Pompei.
Cunoscută dinaintea primul război mondial
Nicolae Pompei s-a născut în 1920, în luna decembrie, la Dej. Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, pasionat de drumeţii montane pe care încă le practică, profesorul clujean a povestit pentru Monitorul de Cluj despre cum s-a schimbat gustul produsului de-a lungul vremii, cum a ajuns brânza de Năsal să supravieţuiască celor două războaie mondiale şi ce produse va consuma în continuare, după ce aceasta va dispărea din magazine. “Legenda spune că ţăranii au furat caşul şi l-au ascuns în grota de lângă satul Năsal. Pe români toată lumea îi face hoţi, nu ştiu cât de adevărată este legenda. Nu cred că puteau pătrunde în mediul acela. Când au scos-o din grotă au constatat că este stricată. S-a dovedit că de fapt nu era stricată, a fost supusă unor fermentanţii de nişte organisme, dobândind acel gust specific, gust care de altfel se întâlneşte la toate brânzeturile fermentate din Occident. Bineînţeles, în funcţie de ferment, gusturile diferă. Brânza de Năsal s-a consumat pe scară foarte restrânsă, între privilegiaţi, numai de cei de pe acolo. La unchiul meu, care era de meserie inginer agronom la Domeniile Statului de la Juc-Bonţida, Silviu Pop, am mâncat pentru prima dată caş Năsal, în 1930. Deci, brânza de Năsal s-a mâncat şi fost cunoscută înainte de primul război până după cel de-al doilea război, când a dispărut pentru ca să apară în 1970 când s-a mărit spaţiul de fermentaţie şi a devenit oarecum mai cunoscută”, povesteşte profesorul Nicolae Pompei.
Calitate îndoielnică
Profesorul Pompei povesteşte că producţia de atunci era diferită de cea de astăzi. Cu toate că o dată la două luni îşi permite să cumpere produsul, el spune că simte diferenţa de calitate. “Producţia de atunci era diferită faţă de cea de astăzi, în sensul că se făceau caşuri nu prea groase, de câţiva centimetri, maxim de două degete, cu o culoare mult mai galbenă decât este astăzi şi gust mai puternic în urma fermentaţiei. Uneori, pe coajă se vedeau şi ceva urme lăsate de procesul de înmulţire a mucegaiurilor acelea şi era foarte moale. Am continuat să consum această brânză, însă nu este exact aceeaşi calitate. Dar e bună şi aşa. O dată la două luni mănânc caş de Năsal. Oricum, mai consum şi alte tipuri de brânză, unul dintre cele mai bune caşuri este caşul ţărănesc care se face în judeţ”, mai spune profesorul.
Comercializată pe arii restrânse
Nicolae Pompei îşi aduce aminte că producţia de brânză Năsal s-a sistat după cel de-al doilea război mondial, dar că a reapărut în 1970. În 1930 brânza de Năsal se comercializa pe o arie foarte restrânsă, de la Năsal, Gherla şi prin împrejurimi. Nu toţi cunoşteau această brânză. Se duceau cunoscătorii şi luau de acolo, probabil că aveau un stand pe lângă fabrică. Şi eventual, dar mult prea puţină cantitate, se găsea şi pe la prăvălii. După aceea a dispărut, după război, Ce s-a întâmplat cu brânza între cel de-al doilea război mondial şi 1970? Lumea s-a risipit, poate o mai fi produs brânză în tot acest timp, dar lumea nu a cunoscut. Cunoscătorii mai veneau să ia”, a mai precizat Nicolae Pompei.
Arată cu degetul spre conducătorii ţării
Cu toate că este nemulţumit de faptul că produsul pe care îl consumă de aproape un secol nu îl va mai găsi de cumpărat, Nicolae Pompei spune că nu va renunţa la brânză. El s-a arătat indignat că tot mai multe branduri de Cluj dispar şi crede că este vina celor care guvernează ţara. Şi despre Napolact, proprietarii brânzei de Năsal, spune că îşi asigură ceva în zonă dacă au pus fabrica la conservare. “Ei (n. red. Napolact) nici nu vor să distrugă fabrica, nici nu vor să o mai ţină deschisă. E o chestie de concurenţă, ei îşi asigură aici ceva, dacă au pus-o la conservare. Despre faptul că toate brandurile de Cluj dispar, este greşeala fundamentală a noilor conducători a României că au risipit tot ce a fost. Unele dintre ele puteau fi privatizate. Şi ce are dacă brânza de Năsal este mai scumpă, 100 de lei kilogramul? De ce se face propagandă unor produse mai puţin bune dar mai ieftine? Şi la Napolact produsele s-au stricat. Nu mai sunt cum erau înainte. Sunt de foarte proastă calitate. Eu am termen de comparaţie foarte serioşi pentru că din 1924 încep să-mi aduc aminte cum era lumea, care erau obiceiurile, care era poziţia faţă de învăţământ, faţă de biserică, faţă de şcoală. Acuma mai mult suntem obligaţi să cumpărăm tot din import, prea multe brânzeturi din străinătate care nu au niciun gust şi stau pe rafturi şi jumătate de an. Nu renunţ la brânză chiar dacă pe rafturi nu voi mai găsi brânza de Năsal. Voi continua să consum caşul ţărănesc, caşul de oaie, cu condiţia să nu fie caş din ăla pe care să trebuiască să-l tai cu fierăstrăul. Sunt foarte multe brânzeturi care sunt imposibil de mâncat”, a conchis profesorul.
Adio brânză de Năsal de la 1 iunie
Conducerea Napolact a decis la mijlocul lunii martie să închidă fabrica din comuna Ţaga unde se producea faimoasa brânză de Năsal. Acţionarul majoritar al Napolact, Friesland, spune că decizia a fost luată ca urmare a interesului scăzut pe care consumatorii români îl au pentru specialităţile de brânzeturi româneşti. "Unitatea de producţie de specialităţi de brânză, deţinută de compania FrieslandCampina în comuna Ţaga, este funcţională până la 1 iunie, dată de la care va intra în conservare. Compania va continua să comercializeze produsele existente în stoc, iar atunci când contextul pieţei va fi favorabil, iar preferinţele de consum ale românilor în ceea ce priveşte brânza se vor schimba, nu exclude posibilitatea repornirii producţiei în această unitate", au precizat acţionarii. Brânza de Năsal este şi un produs cu denumire de origine protejată în Uniunea Europeană, fiind primul produs românesc cu acest statut, care a intrat în vigoare de la ianurarie 2007. Acest lucru înseamnă că, deşi brânza nu se fabrică la standarde europene, ea poate fi vândută în toată Uniunea Europeană, datorită compoziţiei.
Citeşte şi:
Consiliul Judeţean Cluj are soluţia salvatoare pentru fabrica de brânzeturi de la Ţaga
Clujul mai pierde încă un brand faimos. Galerie foto – Grota de la Ţaga
Încă o fabrică se închide la Cluj? Brânza de Năsal nu se va mai produce la Ţaga
