Actualitate

A MURIT Jorge Videla, fostul DICTATOR argentinian

<p><strong><img src="documente/stories/2013/05_mai/17/general-jorge-rafael-vide.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Fostul dictator argentinian Jorge Videla (1976-1983), un simbol al reprimării militare în timpul "războiului murdar", pentru care a fost condamnat la închisoare pe viaţă, a murit vineri dimineaţa, la vârsta de 87 de ani, a anunţat o purtătoare de cuvânt a militarilor încarceraţi.

Fostul general a murit în timp ce ispăşea o pedeapsă cu închisoarea pentru crime împotriva umanităţii şi o pedeapsă de 50 de ani de închisoare pentru furtul bebeluşilor unor opozanţi.


El a decedat în celula sa din Închisoarea Marcos Paz, în provincia Buenos Aires, a declarat purtătoarea de cuvânt. Posturi de televiziune au anunţat anterior că acesta a murit într-un spital din capitală.

Joi "nu se simţea bine, nu a vrut să mănânce (vineri) dimineaţa şi l-au găsit mort în celula sa", a declarat pentru presă Cecilia Pando, preşedinta Asociaţiei familiilor şi prietenilor deţinuţilor politici din Argentina (AFYAPPA), care reprezintă numeroşi militari condamnaţi pentru crime în timpul dictaturii.


Cauzele morţii nu erau cunoscute vineri.

Videla era privat de libertate începând din 2008. El a fost plasat mai întâi în detenţie preventivă, în aşteptarea multiplelor procese.


El a fost audiat marţi la Buenos Aires într-un proces împotriva "Planului Condor", o reţea de represiune împotriva opozanţilor creată de dictaturi militare în America de Sud, în anii '70 şi '80. Ca de obicei, a refuzat să recunoască justiţia civilă.

Jorge Videla a condus Argentina în perioada 1976-1981, când represiunea a atins cel mai puternic nivel.


Organizaţii de apărarea drepturilor omului acuză militari care s-au aflat la putere la Buenos Aires în perioada 1976-1983 că au contribuit la dispariţia a aproximativ 30.000 de persoane şi au torturat sau încarcerat sute de mii de persoane.

Născut în 1925 în apropiere de Buenos Aires, într-o familie de ofiţeri, Jorge Videla a studiat la Colegiul Militar din Buenos Aires. După o carieră în infanterie, el a devenit şeful Statului Major al forţelor terestre, iar ulterior comandant-şef al forţelor terestre, în 1975.

abonare newsletter