Actualitate

Ultimii lăutari din România îl deplâng pe Ceauşescu

<p><strong><img src="documente/stories/2013/04_aprilie/08/lautari 1.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Una dintre cele mai renumite orchestre de lăutari din judeţul Cluj, „Lăutarii Ardeleni” a susţinut de Ziua Internaţională a Romilor trei concerte în Cluj-Napoca, unul în faţa Casei de Cultură a Studenţilor şi două în Piaţa Muzeului.

Formaţia, care cuprinde 100 de instrumentişti, reprezintă cea mai veche vatră de lăutari din judeţ. Originari din Gherla, „Lăutarii Ardeleni”, este condusă de Bob Siminic, “ultimul mohican din garda veche a marilor lăutari care au fost pe Valea Someşului Mic”, după cum singur se descrie.  „Repertoriul nostră constă în muzică populară, românească, ungurească, ţigănească, de toate soiurile. Ardealul nostru este al tuturor”, a declarat Bob Siminic, cel care conduce orchestra „Lăutarii Ardeleni”.

Reperul lor, Orchestra ţigănească din Budapesta

Bob Siminic povesteşte că baza formaţiei a fost pusă imediat după Revoluţie după modelul Orchestrei Simfonice Ţigăneşti de la Budapesta. Unii instrumentişti au fost luaţi direct de pe băncile şcolii din Gherla.

“Eu am cântat în orchestre profesioniste Ansamblul Ciocârlia, Filarmonica de Stat din Cluj, ca şi violonist în ambele. Formaţia este rezultatul muncii mele. Avem şi solist vocal şi dansatori, orchestra numără 100 de persoane, aidoma celor de la Budapesta, Orchestra Simfonică Ţigănească (Cigányzenekar) şi am pus bazele acestei orchestre, imediat după Revoluţie. După 1990, i-am adus în orchestră pe unii colegi care învăţau la şcoala din Gherla un instrument muzical. Avem o şcoală a copiilor din Gherla şi nu numai, care doresc să înveţe să cânte la vioară, violă, contrabas. Şi cei care s-au format la această şcoală i-am adus aici, printre veterani. Cel mai bătrân dintre instrumentişti este taragotistul, are 70 de ani. Eu am 61 de ani, ceilalţi sunt mai tineri, până în 50 de ani, iar cel mai tânăr are 14 ani”, rememorează liderul formaţiei.

Deplâng era Ceauşescu

Lăutarii clujeni recunosc că pe vremea lui Ceauşescu câştigau mult mai bine din muzică şi cred că pe tinerii din ziua de astăzi nu-i mai interesează folclorul autentic şi tradiţiile. “Având în vedere faptul că folclorul nostru, tradiţiile noastre se degradează pe zi ce trece, am un semn de întrebare şi îmi pare rău că trebuie să spun asta. Pe tineri nu-i mai interesează muzica adevărată, pe viu. De vreo 10 ani încoace îi interesează calculatorul, Dj-ul, să sune tare şi tot ce e natural şi bun îl înlăturăm. Eu, totuşi sunt optimist. Sper să se rezolve cumva”, spune Bob Siminic.

Cel mai mare regret al acestuia este faptul că după Revoluţie nu a reuşit să împartă scena alături de Orchestra Simfonică Ţigănească din Budapesta. „Nu am avut ocazia să cântăm în Budapesta alături de Orchestra Simfonică Ţigănească (Cigányzenekar) după Revoluţie, dar eu am avut ocazia să cânt cu aceştia înainte de Revoluţie. Eu am cântat cu toţi marii artişti, fie solişti vocali, fie instrumentişti, perioada până în 1989. După care m-am retras la vatră, la Gherla. Cu toată răspunderea o spun, era mult mai bine pe vremea lui Ceauşescu., din punct de vedere economic, social, artistic, cultural”, mai spune Siminic.

Muzica, câştig sufletesc

Ideea concertului în faţa Casei de Cultură a Studenţilor i-a aparţinut lui Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. În timpul concertului, care a durat jumătate de oră, în incinta Casei de Cultură a Studenţilor peste 135 de studenţi din toată ţara participau la „Simularea Parlamentului European 2013”, eveniment menit să îi familiarizeze pe tineri cu procesele decizionale de la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg. Tema din acest an a reuniunii organizate de Societatea Studenţilor Europenişti de la Universitatea Babeş-Bolyai este „Statele Unite ale Europei versus Europa Federală”.

„Câştigăm puţin din concertele noastre. Mai mult câştigul este sufletesc. Toată viaţa eu am cântat numai pentru muzică şi pe vremea mea veneau şi banii, adică prin 1989. Pentru restul formaţia este al doilea serviciu. Unii sunt elevi, alţii lucrează în diferite profesii. Suntem oameni de rând. Este ultima vatră. Avem în Gherla o sală de repetiţii în centrul oraşului, ni s-a pus la dispoziţie un spaţiu de către Primărie, eu sunt şi consilier pe problemele romilor în Primăria Gherla. Instrumentele sunt în mare parte ale noastre, dar avem şi ajutor din partea Consiliului Judeţean Cluj. Am doi fii şi doi nepoţi în formaţie”, a mai declarat lăutarul.

Contestă unele deprinderi ale ţiganilor

Ultimul mohican din garda veche a marilor lăutari recunoaşte că unii romi trăiesc la limita legii şi chiar o încalcă, dar spune că aceste deprinderi au venit imediat după Revoluţie. De asemenea, Siminic le arată obrazul politicienilor, care „nu ne ajută cu nimic”.

„Ţiganii nu sunt singurii care sunt prezentanţi într-o lumină nefavorabilă în România şi în Europa. După Revoluţie, indiferent că au fost români, maghiari, ţigani, evrei, armeni s-au pierdut. Atunci lumea a început să caute o bucată de pâine pentru semeni chiar dacă eu contest aceste deprinderi care până la urma urmei sunt de domeniul infracţiunii. Oriunde am merge în străinătate se spune că au venit românii, au venit ţiganii, dar poată să fie şi ei din nordul Africii, poate să fie şi din altă parte, dar numai ai noştri sunt vinovaţi, fie că sunt români 100%, fie că sunt de alte etnii”, consideră Siminic.