monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Amânarea intrării României în Schengen ţine doar de politic

România îndeplineşte condiţiile juridice şi tehnice de aderare la Spaţiul Schengen, o amânare a deciziei pentru o perioadă mai lungă de timp neputând fi posibilă decât din raţiuni politice, dar, astfel, s-ar pune în discuţie calitatea ţării noastre de stat membru în cadrul Uniunii Europene, este una din concluziile desprinse în cadrul unui simpozion desfăşurat, joi, la Fundaţia Europeană Titulescu.

Evenimentul, intitulat Aderarea României la Spaţiul Schengen 'Un proces în evoluţie', a fost organizat în colaborare cu Academia de Poliţie 'Alexandru Ioan Cuza', Societatea Română de Drept European, Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale. Legitimitatea intrării ţării noastre în Spaţiul Schengen nu poate fi pusă în discuţie din punct de vedere juridic, având în vedere că această componentă este cuprinsă în cadrul Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, au evidenţiat vorbitorii prezenţi al Fundaţia Titulescu, amânarea pe un termen nedefinit sau chiar neintrarea României în Schengen pune în discuţie calitatea de stat membru în cadrul Uniunii Europene şi ar încălca principiul egalităţii între statele membre. Cât priveşte componenta tehnică a procesului de aderare la Schengen, cei prezenţi la simpozion au evidenţiat faptul că România a îndeplinit toate cerinţele legate de securizarea frontierelor, asigurarea sistemului informatic Schengen, precum şi pe cele legate de regimul consular de vize. Acest lucru este dovedit de faptul că toate cele şapte rapoarte de evaluare ale experţilor europeni cu privire la România au fost pozitive. În aceste condiţii, amânarea deciziei aderării la Schengen este una de natură politică, un rol important în această privinţă fiind atribuit Franţei. Cu privire la poziţia Franţei, care într-o formă mai mult sau mai puţin diluată a cerut amânarea pentru doi-trei ani a aderării României la spaţiul Schengen, profesorul universitar Dumitru Mazilu a prezentat un punct de vedere personal cu privire la 'motivele reale', regăsite şi în opiniile exprimate de opinia publică şi presa franceză. Într-un rezumat succint, profesorul Mazilu a evidenţiat problema etnicilor romi, a prea multelor cetăţenii acordate de România moldovenilor de peste Prut şi neîncheierea contractelor economice cu firme franceze pentru furnizarea de tehnologiilor necesare echipării unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Viorel Ardeleanu, director la Direcţia de Strategii din cadrul MAE a declarat că aceste motive nu stau în picioare, având în vedere că în ceea ce priveşte etnicii romi, aceştia sunt şi cetăţeni europeni, iar numărul de cetăţenii acordate moldovenilor, 30 de mii anul trecut, nu suferă comparaţie cu cel al cetăţeniilor acordate de Franţa în 2010, peste 140 de mii. Participanţii au subliniat că problematica aderării la Schengen a fost legată şi de Bulgaria, ţară care se confruntă pe partea de graniţă cu Turcia cu un important aflux de migranţi proveniţi din ţările din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, lucrul care îngrijorează UE. În aceste condiţii, participanţii au arătat că este necesară chestiunea decuplării României de Bulgaria în ceea ce priveşte aderarea la Schengen. O astfel de variantă nu este privită, însă, ca fiind una viabilă, având în vedere, pe de o parte, principiul solidarităţii cu ţara vecină, dar şi dificultăţile de natură tehnică ce ar implica adoptarea unei astfel de soluţii. Concret, în cazul în care s-ar ajunge la varianta separării României de Bulgaria în chestiunea Schengen, ţara noastră ar trebui să realizeze la standardele cerute de criteriile Schengen o frontieră externă, ceea ce ar presupune securizarea a peste 500 de km de graniţă, 400 de km pe Dunăre şi o alţi o sută de kilometri pe uscat. În privinţa demersurilor imediate pentru ca aderarea României să se petreacă într-un orizont de timp cât mai scurt, văzut la finele acestui an, invitaţii prezenţi la simpozion au evidenţiat intensificarea acţiunilor de natură diplomatică bilaterală, având în vedere natura exclusiv politică a chestiunii Schengen. Între vorbitorii prezenţi la reuniunea de la Fundaţia Titulescu s-au mai evidenţiat ambasadorul Ion M. Anghel, profesor doctorul Nicoleta Diaconu, precum şi alţi reprezentanţi ai mediului ştiintific şi academic.