Actualitate

Cum va fi reorganizată Sănătatea?

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/17/05-nicolaescu.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat că proiectul de reorganizare a sistemului are ca obiective accentuarea descentralizării şi controlul costurilor, ca parte a reformei în interesul cetăţeanului, economiile fiind estimate, pentru 2013, la 50 de milioane de euro. </strong></p>

Demnitarul a explicat, într-o conferinţă de presă, că iniţiativele de reorganizare lansate vineri în dezbatere publică reprezintă „un prim pas” al reformei din Sănătate „în interesul cetăţeanului”.

Nicolăescu a spus că este „preferabilă o reformă din mers, decât o nouă legislaţie, care să întârzie cu câţiva ani” schimbările necesare, precizând că măsurile propuse de Ministerul Sănătăţii (MS) sunt agreate şi susţinute de Fondul Monetar Internaţional.

„Desfiinţarea” și auzul

„Puteţi să-i spuneti reorganizare, dacă desfiinţare nu place auzului”, a spus el, referindu-se la reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor de asigurări de sănătate judeţene.

Ministrul a explicat că măsurile de reorganizare urmăresc controlul costurilor, reproiectarea componentelor de bază din sistem şi implicarea comunităţilor şi autorităţilor locale, ceea ce înseamnă, în opinia sa, „accentuarea descentralizării”.

În acelaşi context, Eugen Nicolăescu a subliniat că reforma urmăreşte „apropierea sistemului public de cetăţean”, realizarea de economii inclusiv prin reducerea birocraţiei şi profesionalizarea sistemului.

Reoganizare, bani, socoteli

În privinţa destinaţiei banilor ce ar fi economisiţi astfel, ministrul a precizat că aceştia vor rămâne în sistem, urmând să fie alocaţi programelor naţionale de sănătate, cu prioritate celui de oncologie.

Nicolăescu a estimat fondurile economisite la 50 de milioane pe euro, raportat la 2013. Din aceşti bani, 20 de milioane ar veni din reorganizarea MS şi a direcţiilor de sănătate publică, iar 30 de milioane, din cea a caselor de asigurări de sănătate judeţene, proiectul de act normativ legat de acestea urmând să fie lansat în dezbatere publică săptămâna viitoare.

Autorități, oficii și servicii

Precizările lui Eugen Nicolăescu vin după ce MS a lansat un dezbatere publică un proiect de HG de reorganizare a ministerului potrivit căruia direcțiile de sănătate publică județene se reorganizează în opt autorități regionale, având în subordine 34 de oficii județene de sănătate publică, iar serviciile județene de ambulanță, în opt servicii regionale, cu 33 de staţii regionale.

Potrivit proiectului, în subordinea MS vor funcţiona vor funcționa opt autorități regionale de sănătate publică, opt servicii regionale de ambulanță, Agenția Națională de Programe de Sănătate, Agenția Națională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale și Achiziții Centralizate și alte instituții publice, care vor fi înființate prin hotarâre a Guvernului.

Astfel, în proiect se precizează că direcțiile de sănătate publică judeţene se reorganizează în opt autorități regionale de sănătate publică, servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică și în subordinea cărora funcţionează 34 de oficii județene de sănătate publică şi alte unităţi cu personalitate juridică, conform prevederilor legale. „Direcţiile de sănătate publică judeţene se reorganizează în 8 autorități regionale de sănătate publică prin hotărâre a Guvernului în termen de minimum 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii”, se arată în proiect.

Cum va fi organizată Ambulanța?

De asemenea, serviciile judeţene de ambulanţă, care funcţionează tot în subordinea directă a MS, se reorganizează în opt servicii regionale de ambulanţă, structuri cu personalitate juridică şi în subordinea cărora funcţionează 33 de staţii judeţene de ambulanţă.

În privinţa Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI), acesta îşi păstrează organizarea actuală şi devine Serviciul Regional de Ambulanță Bucureşti.

Prin acelaşi proiect de HG se urmăreşte şi micşorarea numărului maxim de posturi din aparatul propriu al ministerului. „Numărul maxim de posturi este de 255, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului ministrului. În numărul maxim de posturi (...) sunt incluse şi posturile aferente cabinetelor secretarilor de stat”, prevede proiectul, numărul maxim de posturi fiind, în prezent, de 290, după cum se precizează în nota de fundamentare.

Proiectul de act normativ este în dezbatere publică până la 15 aprilie.