Actualitate

Unul dintre cei mai buni berari din lume locuieşte la Cluj şi este femeie!

<p><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/03/07-berarie 8.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Monica Mândruţiu, Berar şef Ursus Breweries: „Acum e vremea inovaţiei, trebuie să aducem mereu ceva nou “. </strong></p>

E femeie, se numără printre cei mai buni berari din lume și e clujeancă. Monica Mândruțiu contribuie la gustul berilor Ursus de mai bine de douăzeci de ani, timp în care a fost un adevărat ambasador al României, reprezentându-ne peste hotare la cele mai importante competiții din industria berii, atât ca membru al juriului, cât și prin intermediul produselor desăvârșite prin talentul și cunoștințele sale.

Află-i povestea și vezi ce se ascunde în spatele unei halbe de bere citind interviul pe care maestrul berar l-a acordat redacţiei Monitorul de Cluj.

Reporter: „Cum aţi ajuns” la Cluj?

Monica Mândruţiu.: Am absolvit Facultatea de Tehnologia şi Chimia Produselor Alimentare în 1990 la Galaţi. Sunt din Baia-Mare, dar am mers la Galaţi pentru că în acea vreme era singura facultate cu acest profil din țară. Am terminat facultatea imediat după Revoluţie. Atunci se făcea încă repartiţia la nivel national a posturilor disponbile ,însă, de data asta, a contat doar media de absolvire, nu buletinul sau starea civila ,cum era înainte. Eu am avut o medie foarte bună şi am spus „hai să vin la Cluj“, eram mai aproape de casă şi ştiam ca este oraş deosebit de frumos. Am venit, deci la Cluj în 1990 şi lucreaz la Ursus de atunci. Pot spune că în ultimii aproape 23 de ani am luat parte la toate transformările prin care a trecut compania, toate acestea contribuind, fără îndoială, la dezvoltarea mea pe plan profesional şi personal.

R: Privatizarea a fost un element pozitiv?

M.M.: Da, în 1990 fabrica era încă deţinută de statul român, iar tehnologia era destul de învechită. Eu venisem cu mare entuziasm de pe băncile şcolii, mă gândeam că o să pot sa fac ceva deosebit, să aduc ceva nou, dar sigur că nu poţi face asta de unul singur sau dacă nu sunt condiţiile necesare. Șansa noastră a fost că în 1992 Ursus s-a privatizat, noi am fost prima companie privatizată din România şi timp de cinci ani am fost parte a companiei germane Brau & Brunnen International GmbH. Pentru noi a fost o extraordinară deschidere pentru că am avut acces la tehnologie nouă, la informaţie. A fost o perioadă foarte efervescentă, de abia aşteptam să vin la serviciu pentru că în fiecare zi apărea ceva nou şi, în sfârşit, nouă, tinerilor, ni se oferea şansa să ne implicăm şi să contribuim la acest progres.

R: Ce v-a determinat să rămâneți în aceeași companie o perioadă așa de lungă de timp?

M.M. : Am ales să rămân în aceeaşi companie pentru că am realizat că aici este un colectiv deosebit, în cadrul căruia am cu adevărat şansa de a mă putea dezvolta .

După încheierea perioadei „germane”, grupul South African Breweries a început investitia în fabricile noastre şi am trecut într-o altă etapă. Sigur că de-a lungul timpului activităţile mele s-au extins, dacă iniţial am lucrat doar la fabrica din Cluj, ca inginer tehnolog, microbiolog şi manager de calitate, ulterior, odată cu includerea mai multor fabrici în grup am primit responsabilităţi mai mari, am răspuns la nivel naţional de toate fabricile grupului în ceea ce priveşte calitatea apoi începând din 2004 şi de partea de fabricare a berii, iar din 2007 s-au adaugat şi alte atribuţii legate de sistemele de management.

R: Ce face un maestru berar?

M.M.: Responsabilităţile mele acoperă un domeniu larg şi includ, printre altele, stabilirea specificaţiilor de calitate şi selecţionarea materiilor prime potrivite pentru berile noastre, implementarea tehnologiilor de fabricaţie şi verificarea parametrilor de proces, analiza indicatorilor de performanţă şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire, coordonarea proiectelor de optimizare tehnologică şi a sistemelor de management. Lucrez împreună cu colegii de la Marketing la dezvoltare de produse noi, contribui la dezvoltarea profesională a colegilor mei. De asemenea, particip în cadrul grupului SABMiller la diverse proiecte, la nivel european şi global.

R: Include şi parte de degustări?

M.M.: Da, da, absolut, nici nu s-ar putea altfel! Noi acordăm o mare atenţie analizei senzoriale în fabricile noastre, începând de la recepţia materiilor prime, urmând apoi fiecare etapă a procesului tehnologic, până la produsul finit. Considerăm că analiza senzorială este deosebit de importantă fiindcă, deşi majoritatea parametrilor se măsoară şi cu aparatură de laborator, până la urmă doar degustătorul poate să aprecieze armonia tuturor aromelor, nu ajunge să ai o listă cu parametri analitici pentru a descrie pe deplin o bere, trebuie să vezi şi să simţi întregul. În fiecare fabrică avem echipă de degustători, şi eu particip frecvent la sesiunile de degustare a berii atât la Ursus Breweries cât şi în cadrul comisiei europene de degustare a SABMiller.

R: Ştiu că aţi făcut parte din comisiile mai multor competiţii internaţionale...

M.M.: Da,din 2002 până în prezent am participat, ca membră a juriului de experţi degustatori la optsprezece competiţii internaţionale, pe patru continente. Mă mândresc că am luat parte la cele mai prestigoase competiţii din Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Australia şi Japonia. Pentru mine a fost o onoare şi o recunoaştere faptul de a fi invitată la aceste evenimente fiindcă invitaţia se face ţinând cont şi de abilităţile de degustator şi de cunoştinţele tehnice privind fabricarea berii. Sunt foarte puţine degustatoare prezente la aceste concursuri, îmi amintesc ca la primul meu concurs în 2002 în Marea Britanie, am fost singura femeie din juriu, cred ca din acest punct de vedere am fost o „deschizătoare de drumuri” .

R: Aţi întâmpinat prejudecăţi din cauza faptului că sunteţi femeie?

M.M.: Nu. Ca şi în orice domeniu respectul şi aprecierea se câştigă numai dovedind prin rezultatele tale că eşti competent şi foarte pasionat de ceea ce faci.

R: Cum decurge o degustare de bere?

M.M.: Toată lumea are impresia că este o mare veselie în timpul degustărilor, însă, în realitate nu este aşa, trebuie să fii foarte concentrat fiindcă sunt atât de multe arome si atribute distincte care trebuie evaluate, după criterii foarte riguroase. Adeseori multe dintre berile care concurează sunt foarte apropiate ca si gust şi atunci doar o diferenţă subtilă face diferenţa şi decide clasarea pe podium sau culoarea medaliei.

R: Se consumă un anumit tip de alimente în timpul degustării?

M.M.: Da, în funcţie de competiţie. La anumite competiţii se dau biscuiţi cu gust neutru, nici săraţi, nici dulci, la altele se oferă şi brânză. Înainte de concurs nu se permite consumarea de alimente picante, condimentate. De asemenea , nu este voie să te parfumezi, tocmai pentru a nu aduce în sala de concurs mirosuri care ar putea interfera cu mirosul berii.

R: Ce cantitate se consumă?

M.M.: Nu se consumă o cantitate mare, sunt suficiente doar câteva înghiţituri pentru a-ţi putea da seama de profilul senzorial al fiecărei beri. Şi asta fiindcă degustătorii stăpânesc în detaliu tehnica de evaluare, ştiu ce arome să caute şi cum anume să o facă..

R.: Câte stiluri de bere sunt?

M.M. :Există în jur de 100 de stiluri de bere, clasificate în funcţie de materiile prime folosite, de conţinutul de alcool, de tipul de drojdie. In fiecare an berarii vin cu noi combinatii, aşa încât lista stilurilor se extinde mereu.

De aceea eu consider că dintr-o oferta atât de variată este imposibil să nu găseşti un stil de bere care sa-ţi placă, trebuie doar să-l cauţi.

R: Care sunt trendurile pe piaţa berii?

M.M.: Dacă, să zicem, cu douăzeci de ani în urmă se produceau cu precădere stilurile de beri tradiţionale acum vedem că majoritatea a companiilor au inclus in portofoliul lor diverse specialităţi.

Consumatorul de bere a devenit mai sofisticat şi îşi doreşte mai multă diversitate. Şi în portofoliul Ursus Breweries, pe lângă berile tradiţionale avem beri cu arome, bere fără alcool, bere cu conţinut ridicat de alcool, bere neagră, bere nefiltrată.

Acum e vremea inovaţiei, trebuie să fim mereu prezenţi cu ceva nou.

Pe plan mondial, berarii americani ”craft brewers” sunt consideraţi printre cei mai îndrăzneţi, încearcă reţete extreme sau ingrediente mai puţin uzuale .

Cred ca sortimentele cele mai apreciate în fiecare ţară sunt acelea care sunt în deplină armonie cu specificul culinar local. În general, europenilor le place o bere cu un gust armonios de malţ şi hamei şi o amăreala distinctivă.

R: Ce preferă românii în materie de bere şi dacă există diferenţe chiar la nivel local, de Cluj?

M.M.: Noi suntem deocamdată mai tradiţionalişti, dar asta nu înseamnă că este un lucru rău sau că nu se va schimba. În România predomină berile tip lager, caracterizate printr-o culoare galben-aurie, un gust echilibrat, o aromă delicată de malţ şi o amăreală moderata, având o concentraţie alcoolică în jur de 4.5-5% vol.

În timp, oferta pe piaţa românească s-a diversificat, astfel încât consumatorii pot alege acum dintr-o gamă variată, începând de la berea fără alcool până la cea cu un conţinut alcoolic ridicat, de la berea blonda la cea brună, de la clasicul şi inconfundabilul Pilsner la sortimentele de specialităţi, de la berea nefiltrată la berea cu arome de fructe.

Consumatorii tineri sunt foarte deschişi şi doritori să încerce stiluri noi.

Consumatorii clujeni, în particular, sunt foarte exigeţi, ştiu să recunoască şi să aprecieze calitatea berii.

R: După ce pot să-şi dea seama consumatorii de calitatea berii?

M.M.: O bere bună este cea care are compoziţia şi însuşirile caracteristice stilului din care face parte şi nu prezintă defecte legate de aspect (limpiditate,culoare, spumă), miros şi gust.

Pentru o bere tip Pilsner, aşa cum este Ursus Premium, culoarea aurie, limpiditatea, perlarea, spuma albă, persistenţa, cu bule mici, care lasă o “dantela” pe pereţii paharului sunt atribute specifice calităţii. Aroma trebuie sa cuprindă o îmbinare armonioasă a notelor de malţ si hamei iar gustul trebuie să aibă o amăreală distinctă, placută.

Ne putem bucura pe deplin de o bere doar dacă ea este prezentată în paharul potrivit şi la temperatura optimă. Atunci când berea se bea direct din sticlă senzorii olfactivi nu sunt expuşi direct buchetului de arome al berii şi percepţia generală este diminuată.

R: Este halba cea mai bună variantă?

M.M.: Pentru berea nefiltrată halba este potrivită, pentru berile de tip Pilsner se recomandă un pahar înalt, zvelt, tocmai pentru că, datorită formei acestuia, berea este dirijată la baza limbii , zona unde se găsesc papilele gustative specializate în detectarea gustului amar, atribut definitoriu pentru acest stil de bere.

R: Aţi contabilizat câte stiluri noi aţi făcut de la începutul carierei?

M.M.:Când mi-am început cariera la Cluj se producea doar bere blondă, îmi aduc aminte de sortimente precum Napoca, Jubileu, Ursus Pils. Ulterior portofoliul companiei s-a extins , incluzând alte cinci stiluri de bere (bere neagră, bere fara alcool, beri cu arome, bere cu conţinut ridicat de alcool, bere nefiltrată). La miniberăria din Cluj oferim acum specialitatea de bere nefiltrată blondă, am produs şi bere nefiltrată arămie care a avut o notă specială, si o culoare absolut distinctă.

Speram ca şi în această vară sa vă surprindem foarte plăcut cu alte produse noi.

R: Spuneaţi că femeile sunt mai reticente când vine vorba de bere. Credeţi că a fost influenţată activitatea dumneavoastră de faptul că sunteţi femeie? Practic majoritatea consumatorilor sunt bărbaţi, iar dumneavoastră daţi un verdict asupra unui produs pe care îl consumă ei...

M.M.: Nu cred ca asta este o problemă deoarece sunt instruită în arta degustării şi cunosc în detaliu toate atributele acestui produs, ştiu să recunosc atributele apreciate de consumatori şi pot face o evaluare foarte riguroasă.

Rezultatele programelor de validare a degustătorilor arată că, în general, cei mai buni degustători sunt... femeile, probabil fiindcă sunt mult mai atente la detalii şi pot detecta cu mai mare usurinţă diferenţele subtile între intensitatea aromelor.

R: Aţi reuşit „să împăcaţi” viaţa profesională cu cea de familie?

M.M.: Da, soţul meu m-a sprijinit întotdeaună fiindcă amândoi considerăm că şi realizarea pe plan profesional este importantă.

R: Aţi schimba ceva la carieră?

M.M.: Nu aş schimba nimic, îmi iubesc meseria, este foarte interesantă, aduce mereu ceva nou şi permite exprimarea deplină a creativităţii, nu este loc pentru rutina.