Actualitate

VEZI raportul CE despre FUMATUL PASIV în România

<p><strong><img src="documente/stories/2013/02_februarie/22/fumator pasiv.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Expunerea la fumatul pasiv a scăzut sensibil în ultimii trei ani în locurile în care se consumă băuturi alcoolice şi ceva mai accentuat în cele de alimentaţie publică din România, dar procentul românilor care afirmă că au de suferit din cauza acestui viciu la locul de muncă este unul dintre cele mai mari din statele UE, indică un document de lucru al Comisiei Europene (CE) utilizat la redactarea unui raport privind situaţia la zi din domeniu, dat publicităţii vineri la Bruxelles. </strong></p>

Conform documentului de lucru al CE, în România expunerea la fumatul pasiv a scăzut între 2009 şi 2012 în locurile în care se consumă băuturi alcoolice, dar continuă să se menţină la un nivel de peste 80%. Din acest punct de vedere, România este depăşită în Uniunea Europeană doar de Bulgaria şi Grecia, cu peste 90% grad de expunere, dar şi de Luxemburg (circa 85%), în condiţiile în care în aceste ultime două state acesta a crescut în ultimii trei ani.

Situaţia României este una mai bună din punctul de vedere al expunerii la fumatul pasiv în locurile de alimentaţie publică, unde gradul de expunere a scăzut sub 60% în 2012, ţara noastră fiind depăşită în clasament de Cehia (peste 60%), Bulgaria şi Grecia, cu peste 80% fiecare. La polul opus se situează state ca Belgia, Spania, Olanda sau Polonia, cu un grad de expunere la fumatul pasiv de sub 10%, care au înregistrat progrese semnificative din acest punct de vedere în ultimii trei ani.

În ceea ce priveşte protecţia la locul de muncă, aproape 15% dintre români, în scădere sensibilă faţă de 2009, au afirmat în 2012 că sunt expuşi fumatului pasiv mai mult de o oră pe zi, locul al treilea în UE la criteriul respectiv. Situaţia cea mai gravă din acest punct de vedere o are Grecia, cu 25% dintre respondenţi afirmând că se confruntă cu această situaţie la locul de muncă şi apoi Cipru, cu aproape 20% dintre salariaţi declarând că au de suferit din cauza fumatului pasiv mai mult de oră pe zi.

Situaţia este diferită la domiciliu, unde 35,4% dintre români afirmă că sunt expuşi efectelor nocive ale fumului de ţigară, un procent totuşi mai mic decât cele din Ungaria (44%), Polonia (44,2%) sau Suedia (76%).

La nivel general, apreciază raportul CE, protecţia împotriva fumatului pasiv s-a ameliorat considerabil în UE, în condiţiile în care, în 2012, 28% dintre europeni au fost expuşi fumatului pasiv în baruri, faţă de 46% în 2009.

Documentul se bazează pe rapoartele individuale elaborate de cele 27 de state membre în urma recomandării Consiliului privind mediile fără fum de tutun din 2009, care solicită guvernelor să adopte şi să pună în aplicare legi pentru a-şi proteja pe deplin cetăţenii de expunerea la fumul de tutun în spaţiile publice închise, la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun.

Raportul infirmă preocupările legate de impactul negativ al interdicţiei de a fuma asupra veniturilor barurilor şi restaurantelor, arătând că impactul economic a fost limitat, neutru şi chiar pozitiv de-a lungul timpului. De asemenea, raportul ilustrează faptul că unele state membre au rămas în urmă în ceea ce priveşte adoptarea unor legi cuprinzătoare referitoare la protejarea sănătăţii populaţiei şi în ceea ce priveşte aplicarea legilor în domeniu.

Documentul notează că deşi toate statele membre notează că au adoptat măsuri pentru a-şi proteja cetăţenii de expunerea la fumul de tutun, punerea în aplicare a legislaţiei pare a fi o problemă în unele ţări. În special s-a dovedit a fi dificil de pus în aplicare legislaţia cu derogări, respectiv privitoare la fumatul în spaţii special amenajate.

Belgia, Spania şi Polonia sunt exemple de ţări în care, într-o perioadă scurtă de timp, adoptarea unei legislaţii cuprinzătoare a dus la scăderi foarte semnificative ale ratelor de expunere, notează raportul.