Actualitate

Cum a crescut „calitatea” terenului costurile pentru noua pistă a Aeroportului Cluj-Napoca?

<p><strong><img src="documente/stories/2012/10_octombrie/23/04-aeroport lucrari pista m 5 2.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Constructorul explică de ce a fost necesară suplimentarea fondurilor pentru execuţia lucrărilor. </strong></p>

Procedurile greoaie de expropriere şi necesitatea devierii Someşului pentru continuarea lucrărilor nu sunt singurele cauze ale schimbării planurile iniţiale pentru construcţia noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Dacă cele două elemente enumerate anterior au infuenţat în special termenul de finalizare, amânând cu mai bine de un an data vehiculată iniţial, calitatea proastă a terenului pe care urma să se construiască pista a determinat majorarea costurilor de execuţie cu 20%, potrivit lui Ioan Bene, proprietarul societăţii Napoca Construcţii, companie care face parte din consorţiul care a câştigat lucrările la prima parte a pistei.
„Suplimentarea de fonduri este o chestiune inexactă. La momentul când s-a făcut această licitaţie ni s-au dat studiile geo ca fiind de o anumită portanţă, însă, în realitate când s-a intrat pe excavarea propriu-zisă, am intrat şi patru metri adâncime de la punctual 0, de unde ar fi trebuit sa începem potrivit licitaţiei din cauza mâlului ascuns pe terenul fostei albii a Someşului. Acesta ar fi determinat afundarea pistei aşa că suplimentarea a venit pentru scoate pământului care era infestat, pentru drenarea terenului şi realizarea unui blocaj de piatră pentru consolidare. Existau şi soluţii mai costisitoare. Plantarea pistei cu piloţi pentru a susţine lucrarea ar fi costat 18 milioane de  euro”, a explicat Bene.
„Noi nu am schimbat nici măcar un leu la preţurile pe care le-am licitat, trebuia să începem de la nivelul 0, dar noi am excavat şi la 4 metri adâncime, pentru a îmbunătăţii capacitatea portantă a zonei. Altfel, pista nu s-ar fi putut realiza. Din păcate nu am avut un avantaj la capitolul teren, dar nu era altă variantă la cele  200 de hectare de teren în Cluj”, adaugă omul de afaceri clujean.

Tehnologie în premieră în România

Proiectul nu va întâmpina probleme zeci de ani de la finalizare, potrivit lui Ioan Bene, datorită tehnologiei de ultimă generaţie folosită pentru a creşte rezistenţa lucrării.
„Este o premieră la reţeta de beton pentru ca avem un BcR (beton rutier – n.r. ) 5,5 cu o rezistenţă la încovoiare care merge până la 7, grosimea betonului fiind de 41 de centimetri. Spre comparaţie, pista veche are un strat de beton mult inferior, BcR 3,5-4, gros de 27 de centrimetri. Discutăm de o premieră şi în ceea ce priveşte utilajul care aşterne betonul. Este vorba de un repartizator de beton Wirtgen, pe care l-am cumpărat special pentru a face această lucrare, un utilaj complet, cu o productivitate de 1500 de m3 la 24 de ore”, detaliază proprietarul Napoca Construcţii.

Şi a doua parte a pistei e în vizorul constructorului

Omul de afaceri îşi anunţă participarea la licitaţia pentru  etapa de 1400 de m a pistei.
„Vom participa cu siguranţă, avem şi experienţă şi toată infrastructura. Avantajul nostru este că avem cea mai apropiată carieră şi balastiere în zonă, determinând scăderea costurilor. Avem totodată «o flotă» de peste 400 de camioane şi utilaje care ne ajută. De  altfel sunt nişte volume fantastice, noi suntem în zona a 1 milion de metri cubi pentru cei 2100 de metri ai pistei, echivalentul a 10 kilometri de autostradă ca volume de materiale implicate”, explică Bene.

Demararea celei de-a doua etape la mâna Guvernului

Vă reamintim că prima porţiune de 2.100 de m se estimează a fi finalizată în primăvară, în timp ce pentru ce-a de-a doua etapă care implică devierea Someşului stăm la mila Guvernului.
„Există banii pentru studii în anul acesta, din primăvară vor începe lucrările, sper să fie cuprinse în bugetul naţional, ne vom strădui să presăm ca sumele să fie incluse pentru că altfel vom termina porţiunea de 2100 de m, iar cea de 1400 de m va aştepta până vor devia Someşul”, a explicat săptămâna trecută preşedintele Consiliului Judeţean(CJ) în timpul vizitei, pe care acesta a făcut-o la pistă.