Actualitate

17 localități din Cluj sunt poluate cu nitraţi!

<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/08_august/24/03 poluare.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Nitraţii din apă au efecte grave asupra sănătăţii oamenilor din cauză că scad rezistenţa generală a organismului, iar în cazul bebeluşilor pot fi chiar fatali.

17 localităţi din judeţul Cluj sunt poluate cu nitraţi din surse agricole, substanţele chimice fiind infiltrate în pânza freatică, ceea ce înseamnă că apa din fântâni este poluată.

Problema poluării cu nitriţi şi nitraţi, substanţe chimice provenite din activităţi agricole şi creşterea animalelor este subiectul unui seminar care se desfăşoară la Cluj-Napoca pe parcursul a două zile, 23 şi 24 august. Evenimentul deschide Campania de sensibilizare şi conştientizare a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” în bazinul Hidrografic Someş-Tisa. În cadrul acestei campanii, populaţia va fi informată cum trebuie să gestioneze corect depozitarea gunoiului de grajd şi cum să folosească îngrăşămintele chimice astfel încât să nu devină sursă de poluare a solului şi apei.

Apă poluată cu substanţe chimice în 17 localităţi

Imre Lenke, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj a subliniat că poluarea cu nitriţi şi nitraţi afectează atât apa cât şi solul, în judeţ existând 17 localităţi vulnerabile din acest punct de vedere. În localităţile poluate se desfăşoară activităţi intense de creştere a animalelor, iar fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, care s-au infiltrat în pânza freatică din grajdurile sau din fermele oamenilor. Potrivit conducerii Gărzii de Mediu Cluj, în judeţul Cluj au fost identificate următoarele zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole: Călăraşi, Câmpia Turzii, Viişoara, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Feleacu, Jucu, Luna, Turda, Cuzdrioara, Câţcău, Sic, Iclod, Apahida, Bonţida, Gherla, Negreni. „Avem o problemă veche, istorică, la Bonţida, unde s-a desfăşurat o creştere a porcilor intensă, sistată în 2008, dar proprietarul nu a luat măsurile necesare pentru stoparea poluării, acesta alegându-se chiar cu dosar penal”, a declarat Imre Lenke.

Comisarul şef al Gărzii de Mediu a menţionat că o sursă de poluare a solului şi a apei este şi o reţea de canalizare care funcţionează deficitar sau care este insuficientă, cum este cazul comunei Floreşti.

Dănuţ Canta, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa a precizat că şi îngrăşămintele folosite în agricultură afectează solul şi produsele agricole.

Care sunt soluţiile pentru stoparea poluării

Specialiştii prezenţi la Cluj au subliniat că populaţia trebuie să pună în practică câteva soluţii pentru a opri poluarea cu nitriţi şi                nitraţi a solului. Astfel, trebuie construite platforme individuale în           gospodării pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a materialelor reciclabile. De asemenea, populaţia trebuie să primească de la autorităţile locale pubele speciale pentru colectarea separată a gunoiului menajer.

În plus, fântânile nu trebuie construite în apropierea locurilor unde sunt crescute animale.

De ce sunt periculoşi nitraţii şi nitriţii pentru organism

Nitraţii sunt periculoşi pentru că apa infestată odată consumată scade rezistenţa generală a organismului, iar sugarii şi copiii pot chiar să moară. Nitraţii pot provoca, de asemenea, avorturi spontane şi infertilitate masculină. Bebeluşii sunt cea mai sensibilă categorie de populaţie la aceste substanţe chimice. Prezenţa în cantităţi peste limitele admise a nitriţilor în apa de băut conduce la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau „boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.

Organizatorii campaniei subliniază că în rândul ţărilor UE, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriţi şi nitraţi din cauză că prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor şi a solului.