monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Deputații reînvie spiritul Securității

Cu modificări de detaliu, controversata lege „Big Brother“ a trecut de Camera Deputaţilor.

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de trafic de telefonie şi internet, cunoscută ca legea „Big Brother“.Legea „Big Brother“ a fost respinsă o dată de Curtea Constituţională, care a considerat că se încalcă drepturile omului. Din cauza neadoptarii ei la timp România risca amenzi de peste 300.000 euro pe zi, legea fiind o cerinţă a Comisiei Europene. De unde şi graba cu care proiectul a trecut ieri, la Cameră, cu 197 voturi pentru, 18 împotrivă şi 13 abţineri.

Ce presupune legea Big Brother?

O modificare importantă a proiectului de lege, înafara perioadei de stocare a datelor, operată de către deputaţii jurişti, prevede că organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să solicite datele reţinute doar cu aprobarea procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală ori a procurorului competent potrivit procedurii de dare în urmărire a persoanelor şi cu aprobarea judecătorului competent, arată Agerpres. Deputatul UDMR de Cluj şi membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, Mate Andras subliniază importanţa acestui „filtru“. „În primul rând, este o lege importantă, se plătesc sancţiuni pentru neadoptarea ei. Un amendament important care a trecut şi care a fost al UDMR a fost acesta, al judecătorului, rolul lui fiind acela al unui „filtru“, ca să spun aşa“, a explicat pentru Monitorul de Cluj, Mate Andras.

Obligați să încalce confidențialitatea clienților

Totodată, proiectul de lege prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit“, se arată în textul iniţiativei legislative.Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile. În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz. Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute.

Gurzău: „În situaţii limită, trebuie luate măsuri în consecinţă“

Deputatul PDL de Cluj, Adrian Gurzău consideră că de această lege trebuie să se teamă doar „cei care au ceva de ascuns“. Şi, susţine parlamentarul clujean, deşi lezează anumite drepturi cetăţeneşti, legea în sine are mai multe aspecte pozitive decât negative. „Este o cerinţă europeană această lege, în primul rând. Cu această lege trebuie să ţinem cont de faptul că, în situţiile limită trebuie să iei măsuri la limită. Pe de altă parte, de această lege trebuie să se teamă doar cei care au ceva de ascuns“, a declarat deputatul clujean pentru Monitorul de Cluj.

O lege care „traumatizează“

Nu toţi politicienii au susţinut adoptarea controversatei legi „Big Brother“. Aceasta, pentru că „ne aminteşte de perioada comunistă“. Senatorul PC de Cluj, Şerban Rădulescu, care a trăit o parte a vieţii sale în perioada comunistă, nici nu vrea să audă de o asemenea lege, pentru că se încalcă drepturile omului. Acesta a fost, de altfel, şi argumentul Curţii Constituţionale, atunci când a respins proiectul.„Posibilitatea incluziunii în viaţa intimă este inacceptabilă pentru mine. Pe urmă, trebuie respectată proprietate intelectuală. Din punctul meu de vedere, iar eu am trăit o mare parte din viaţa mea în perioada comunistă şi lumea ştie ce înseamnă acest lucru, este inacceptabil aşa ceva“, a declarat Rădulescu pentru Monitorul de Cluj.