13 din cei 14 edili noi ai PNL Cluj sunt primari „traseiști” ex-PSD.

Parlamentul se reuneşte joi în ultima sesiune a legislaturii 2012 – 2016 cu o configuraţie politică diferită-traseiştii vor crea două noi grupuri parlamentare, 84 de parlamentari şi-au încheiat deja mandatul, iar o pleiadă de legi populiste aşteaptă să fie adoptate.

Alegerile locale din acest an aduc în fața electoratului câțiva candidați cu probleme. Pe listele anunțate în ultima săptămână de PNL și PSD figurează nu doar candidați veșnici, care vor intra în cursa pentru primării pentru al treilea sau al patrulea mandat, ci și candidați cu o imagine șifonată, aflați la un moment dat în vizorul ANI sau cei care au migrat de la alte partide, folosindu-se de ordonanța lui Dragnea.

La alegerile locale de anul acesta, in județul Cluj, vor candida cateva zeci de primari si consilieri locali si județeni care nu au revenit la partidele de unde au plecat, respectiv nu şi-au pierdut mandatele, deşi CCR a invalidat „Ordonanţa Dragnea”. La Cluj aproximativ 20 de aleşi locali au profitat de ordonanţa traseiştilor, trecând la alte partide. Dintre aceştia trei sunt primari, iar restul consilieri.

Mai mulți aleși locali din Cluj își vor pierde mandatele sau se vor întoarce în partidele din care au plecat, dacă un raport referitor la traseiști va trece de votul senatorilor.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a decis zilele trecute că primarii şi consilierii care au trecut la alte partide, ca urmare a aplicării Ordonanţei 55/2014 declarată neconstituţională de CC, nu-şi vor pierde mandatele. Ulterior, deputaţii au respins în plen ordonanţa care a legalizat traseismul aleşilor locali, ca urmare a decizie Curţii Constituţionale, fără însă a-i sancţiona pe cei care au părăsit partidul pe listele căruia au fost aleşi. Cum comentează specialiştii în drept această situaţie?