Social

INEDIT. Cum predă o profesoară de la Universitatea Babeş-Bolyai înconjurată de tarantule şi reptile. Reacţia studenţilor

Câini, pisici, tarantule, reptile, gândaci. Nu suntem la o grădină zoologică, ci într-o sală de curs de la o prestigioasă facultate din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Aşa înţelege o profesoară să le predea studenţilor un curs prin care îi învaţă să-şi controleze emoţiile.

La Facultatea de Psihologie, studenţii au parte de un curs de psihologie animală, susţinut de profesoara Alina Rusu. În fiecare săptămâna, studenţii au parte de surprize, căci profesoara le oferă oportunitatea de a îşi studia propriul lor animal, studenţii având ocazia să vină în sala de curs cu propriul animal de companie. În lipsa acestora, Alina Rusu le oferă tinerilor ocazia să experimenteze pe animale aduse de ea.  

“Literatură de specialitate din domeniul interacţiunii om-animal indică faptul că prezenţa animalelor de companie în context terapeutic sau educaţional facilitează percepţia mediului că fiind unul natural, primitor şi care centrează atenţia pe momentul prezent. Astfel, formele de viaţă plăcute, cum sunt animalele de companie, au potenţialul de a îmbunătăţi atenţia executivă a studenţilor, cu condiţia că aceştia să aibă atitudini pozitive faţă de animale şi să nu manifeste alergii şi/sau fobii faţă de animale”, declară Alina Rusu.

Cursul de Psihologie Animală se ţine la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din anul 2001, că disciplină opţională şi  atrage peste o sută de studenţi în fiecare an. Pe lângă studenţii specializării Psihologie (zi şi distanţă), la curs participă adesea şi studenţi de la filozofie, medicină umană, medicină veterinară, biologie, fizică etc.

“Prezenţa animalelor de companie la acest curs, precum şi la cursul postuniversitar de Terapia şi activităţile asistate de animale pentru persoane cu nevoi speciale este permisă din anul 2012. Animalele prezente ajută adesea la exemplificarea unor metode specifice studiului comportamentului animal, cum ar fi observaţia şi alcătuirea lanţurilor de secvenţe comportamentale”, a mai spus profesoara.

Avantajele cursului

“Un curs de psihologie animală aduce o serie de avantaje privind însuşirea unor metode ştiinţifice de studiu al comportamentului animal, înţelegerea unor modele şi teorii privind selecţia naturală, selecţia sexuală, comunicarea, învăţarea, reproducerea, creşterea puilor, găsirea hranei, instinctele, întrebările de tip «cum se întâmplă un fenomen» şi «care este valoare adaptativă a acestuia» şi multe altele. Toate aceste teme sunt relaţionate cu înţelegerea comportamentului uman, oferindu-se de fiecare dată posibilităţi de analiză bazată pe exemple a noţiunilor predate. Pe lângă un subiect redacţional bazat pe un articol ştiinţific din domeniu, studenţii mai au ca sarcină de absolvire a cursului, realizarea unui proiect numit «My Pet», prin care aceştia dovedesc abilităţile lor de a observa un animal în manieră ştiinţifică”, a mai spus Alina Rusu.

Cum reacţionează animalele când întâlnesc studenţii

Până în prezent, Alina Rusu spune că nu au fost întregistrate incidente de tip agresiv din partea animalelor faţă de studenţi.

“La începutul cursului, studenţii sunt informaţi că orice animal de companie (câine, pisica) are posibilităţi biologice de apărare şi, pentru a preveni eficient un potenţial atac, este necesară o cunoaştere cât mai precisă a predictorilor atacului, cum ar fi: semne ale stresului, istoric al agresivităţii, posture comportamentale specifice, emisii vocale şi altele. Animalele prezente la curs sunt de obicei câini cu dresaj de obedienţă sau cu pregătire în domeniul terapiei asistate de animale, deci având un nivel crescut de predictibilitate comportamentală”, a mai precizat profesoara.

Rusu mai spune că în momentul mângâierii unui animal, “devenim mai atenţi la mişcările noastre, se reglează nivelul impulsivităţii şi se diminuează nivelul hormonilor de stres circulanţi”.

„Studiile din domeniul interacţiunii om-animal arată că prezenţa animalelor de companie are potenţialul de a creşte calitatea şi intensitatea relaţiilor inter-umane. Animalele exotice încep să devină tot mai frecvente în Europa, ca urmare, este nevoie de o cunoaştere cât mai bună a nevoilor acestora, precum şi a comportamentului lor, astfel încât să se asigure o stare de bine (welfare) a lor. Studiile de specialitate sugerează că, pentru a modela comportamentul unei persoane, este important să se modeleze mai întâi atitudinile şi nivelul de cunoştinţe în ceea ce priveşte o anumită specie de animal. Studenţii au şansa de a veni în contact cu animale exotice, sub supravegherea atentă a biologilor, care oferă educaţie adecvată, dar şi a psihologilor, care explică emoţiile asociate cu interacţiunea cu astfel de animale, precum şi utilitatea unor astfel de interacţiuni în tratamentul fobiilor. Se explică faptul că există anumite animale (păianjeni, şerpi) care sunt adesea asociate cu fobii, iar această asociere era una de apărare în trecutul evoluţionist al specie noastre, sau chiar în prezent, în cazul oamenilor care trăiesc în medii mai puţin urbanizate”, a mai spus profesoara.

Deţinătorii de animale ocolesc bolile de inimă şi diabetul

Rusu mai spune că deţinătorii de animale de companie “tind să aibă un nivel mai crescut al empatiei faţă de alte forme de viaţă, să aibă un risc mai scăzut al bolilor cardio-vasculare, al diabetului, să fie perceptuti că fiind mai responsabili social etc”.

„Deţinerea unui animal de companie poate facilita înţelegerea unor aspecte specifice ale psihologiei animale, dar nu condiţionează abilitatea studenţilor de a investiga ştiinţific, analiză şi înţelege modele, teorii şi date legate de viaţă animalelor din perspectiva interacţiunii optime a acestora cu mediul. Cursul de Psihologie Animală se aliniază la bibliografie de ultima oră privind studiile în teren şi condiţii semi-naturale ale diferitelor categorii de comportamente, oferind încontinuu punţi de legătură şi teren de dezbatere înspre alte discipline, cum ar fi: genetică, neurofiziologia, psihologia socială, psihologia dezvoltării şi psihologia evoluţionistă”, conchide Alina Rusu.

Articol scris de Florina Homei, studentă la Jurnalism, FSPAC-UBB, anul I