monitorulcj.ro Menu

Sănătate

Nutriţionist-dietetician clujean: “Vitaminele și mineralele sunt esențiale pentru organism”. Din ce alimente le obţinem?

Ultimele statistici arată că alimentaţia dezechilibrată este principala cauză a bolilor grave care apar în prezent atât la copii, cât şi la adulţi.

Iulia Stan, nutriționist-dietetician licențiat, absolventă din 2016 a specializării Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca atrage atenţia care este cea mai bună abordare pentru a ne asigura că obținem o varietate de vitamine și minerale în cantități adecvate, pentru a evita dezechilibrele.

Astfel, consumul de fructe și legume de sezon, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pui, pește, ouă și produse lactate ar trebui să devină un obicei alimentar, spune nutriţionista.

“Vitaminele și mineralele sunt esențiale pentru organism. Nu numai că ne mențin corpul sănătos și funcțional, ci ne protejează de o varietate de afecțiuni. Cea mai bună abordare pentru a ne asigura că obținem o varietate de vitamine și minerale în cantități adecvate este adoptarea unei diete variate și echilibrate, adaptată caloric, cu accent pe consumul de fructe și legume de sezon, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pui, pește, ouă și produse lactate”, spune Iulia Stan.  

Obezitatea afectează tot mai multă lume, iar un motiv ar fi lipsa sportului şi mişcării. Iulia Stan subliniază cât este de importantă şi utilă activitatea fizică pentru pierderea în greutate și pentru menținerea rezultatelor obținute.

“Se poate slăbi fără a face sport atâta timp cât există un deficit caloric, însă combinarea unei alimentații sănătoase cu activitatea fizică este o modalitate mai eficientă de a pierde în greutate decât o cură de slăbire care se bazează exclusiv pe restricție calorică.

Activitatea fizică este utilă pentru pierderea în greutate și pentru menținerea rezultatelor obținute. Aceasta poate ajuta la menținerea sau creșterea masei musculare, ce atrage după sine o creștere a consumului caloric.

Orice plan de pierdere în greutate, care include exerciții fizice regulate, este nu doar mai reușit, ci și mai sănătos. Activitatea fizică joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății sistemului muscular și osos, având de asemenea efecte pozitive asupra evoluției sănătății mentale și a proceselor cognitive. Participarea la activitatea fizică regulată reduce riscul de boală coronariană și accident vascular cerebral, diabet zaharat, hipertensiune arterială, cancer de colon, cancer de sân și depresie.

Recomandările actuale precizează că adulții sănătoși de orice vârstă ar trebui să facă 2,5-5 ore săptămânal de activitate fizică de intensitate moderată sau 1-2,5 ore pe săptămână de activitate fizică intensă. Activități moderate înseamnă activități casnice, mers în pas vioi, alergarea ușoară, ciclismul, dansul sau înotul lent. Activități intense sunt aerobicul, alergatul, competițiile sportive, ciclismul, înotul. Se recomandă, de asemenea, activități de întărire a musculaturii în cel puțin 2 zile ale fiecărei săptămâni”, spune Iulia Stan.

În ceea ce priveşte alimentele care îngrașă cel mai mult şi care trebuie evitate, lista e destul de lungă.

“Alimentele care furniează un număr mare de calorii sunt cele bogate în grăsimi saturate, zaharuri și alcool. Deși sunt dense caloric, ele furnizează prea puține sau nu conţin elemente nutritive şi deci nu aduc beneficii pentru sănătate. Consumul frecvent și în cantitate mare de alimente bogate în grăsimi saturate, zaharuri și alcool poate fi asociat cu un risc crescut de obezitate și boli cronice precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2 și unele forme de cancer. Totuşi, când sunt consumate ocazional, în cantităţi mici, aceste alimente și băuturi adaugă varietate și plăcere.

Ca exemple din aceste alimente cu adaosuri mari de zahăr: băuturi energizante, băuturi din fructe, băuturi carbogazoase, bomboane, gem, marmeladă, iaurt cu fructe; cu conţinut crescut de grăsimi saturate: bacon, şuncă, unt, frişcă, burger, chipsuri, pizza, produse de patiserie, preparate de carne, salam, alimente prăjite (din comerț); grăsimi saturate și zaharuri: biscuiţi, prăjituri, ciocolată, îngheţată, batoane de musli, budinci, plăcinte;  alcool: bere, lichior, spirtoase, vin, coctailuri.

Trebuie să avem în vedere și faptul că putem crea un exces caloric și cu alimentele considerate potrivite unei alimentații sănătoase, dense nutritiv, dacă nu controlăm cantitatea consumată.

Consider că fiecare om este unic și la fel trebuie să fie și alimentația sa. Aceasta trebuie adaptată necesităților sale fiziologice (vârstă, sex, grad de activitate fizică) și patologice, dar și activității sale, ocupației, timpului disponibil, obiceiurilor zilnice și, nu în ultimul rând, plăcerilor sale culinare”, mai spune nutriţionista.