Sănătate
Sigina Pop: “Alimentele tradiţionale nu sunt o problemă pentru un om relativ sănătos, în cantităţi rezonabile”
Nutriţionistul clujean demontează câteva mituri referitoare la alimentaţia din perioada sărbătorilor, "mâncăm, bem, ne bucurăm de viaţă şi de momentele împreună cu cei dragi, dar responsabil".
Auzim tot mai des cuvântul interzis atunci când se vorbeşte despre consumul de alimente şi în special dacă se vorbeşte despre produsele tradiţionale din porc. Excesele de niciun fel, fie că vorbim de renunţarea totală la un anumit produs sau din contră de utilizarea lui în orice reţetă nu sunt însă benefice, totul rezumându-se la cantitatea corelată cu starea de sănătate, dar şi la calitatea lor, potrivit nutriţionistului Sigina Pop (foto GALERIE). Specialistul în nutriţie ne oferă în interviul acordat Monitorul de Cluj o variantă mai relaxată de a privi alimentaţia.
1. Cu ce greşesc, de regulă, oamenii în ceea ce priveşte alimentaţia de sărbători?
Alimentaţia de sărbători reprezintă una din perioadele excepţionale din an în care ne bucurăm de plăcerea gustului, de obicei, al alimentelor tradiţionale. Problema nu este alimentul în sine, ci cantitatea pe care o consumăm de sărbători, mai ales dupa o perioada de post. Dacă trecerea de la post strict la alimentaţia mai greu digerabilă se face brusc, efectul imediat poate fi o stare neplacută de disconfort gastrointestinal, mai mult sau mai puţin gravă.
2. Sunt produsele tradiţionale (sarmale, cârnaţi, cozonac, slănină) nesănătoase?
Alimentele tradiţionale nu sunt o problemă pentru un om relativ sănătos, în cantităţi rezonabile. Chiar dacă se face exces la o masă, se moderează aportul la următoarele mese şi în restul zilelor şi se completează cu activitate fizică (plimbări mai lungi).
3. Dar în ce masură putem vorbi de indivizi sănătoşi?
Avem un procent ridicat de populatie cu probleme ponderale - peste 60% din adulţii din România şi peste 40% din copii sunt cu supragreutate, iar alimentele enumerate anterior contribuie la creşterea acestor procente si a patologiilor asociate. Ca să nu mai discutăm că România este numărul 1 la mortalitate prin cauze cardiovasculare (infract, accident vascular cerebral), iar alimentaţia tradiţională este cam proinflamatorie, deci nu ne mirăm dacă auzim de episoade cardiovasculare în această perioadă. Mâncarea poate fi şi prieten, şi duşman, aşa că ţine de fiecare în parte să decidă cât din alimentele acestea poate să consume.
4. Care dintre produsele tradiţionale permite şi excese?
Dacă avem voie excese? Avem voie orice, dar ne asumăm consecinţele. Şi cu exces de apă poţi face intoxicaţie. Deci, până la urmă, să facem excese pentru ce?
5. Cât de periculase sunt produsele rafinate (de la marii procesatori alimentari) care se consumă în această perioadă (prăjituri, sucuri, mezeluri)?
Faţă de alimentele gătite în casă, produsele rafinate - industriale au o calitate a ingredientelor mult mai slabă. Una este să controlezi calitatea ouălor, a făinii, a grăsimilor adăugate, şi alta e să iei un produs de-a gata, aditivat ca bonus (cu conservanţi). Cel mai tare ma deranjează potenţialul proinflamator al acestora, pentru ca inflamaţia cronică (aceea mocnită, care nu se simte) este foarte periculoasă. Cred ca singurul plus pe care il au e că, de regula, nu sunt atât de gustoase ca şi cele de casă, şi poate cresc şansele să consumi mai puţin.
6. Dacă am încerca să consumăm doar produse "de casă", am avea garanţia unui organism mai sănătos?
"De casă" iţi oferă avantajul de a controla ingredientele şi modalitatea de pregătire. Un şniţel la cuptor e cu siguranţă mai sănătos decât unul prăjit şi îmbibat în ulei. Chiar dacă ar fi ingredientele bune, felul în care pregateşti alimentul il poate face mai sănătos sau mai puţin sănătos. Spre exemplu, prăjiturile. Poţi opta pentru a adauga mai puţin zahar, şi adaosul parţial de făină integrală sau de altă cereală, ca să mai diversificăm puţin şi grupa asta a cerealierelor. N-o să găseşti pandişpan din făină de hrişcă în comerţ.
7. Este vreaun specific local (în zona Clujului) în ceea ce priveşte alimentaţia şi mai ales în prejma sărbătorilor?
Cred că murăturile cu zahăr, ceea ce anulează mult din beneficiile murăturilor. De exemplu, în Bucovina murăturile se pun cu sare, iar murăturile cu sare sunt foarte benefice pentru tractul gastrointestinal.
8. Creşte numărul clienţilor înainte sau după Sărbători?
Privind pacienţii şi clienţii, la mine e la fel şi înainte şi după Sărbători, lumea vine constant la nutriţie, foarte puţini se cramponează de Sărbători şi amână pe după. De obicei, vor şi puţin suport moral pentru perioada care urmează şi câteva sfaturi ca să se aleagă cu mai puţine "daune" ponderale/de sănătate. În orice caz, mâncăm, bem, ne bucurăm de viaţă şi de momentele împreună cu cei dragi, dar responsabil.
