monitorulcj.ro Menu

Sănătate

Emil Buiga, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Cluj : Cine nu are bacalaureatul nu are ce căuta într-o şcoală postliceală sanitară

Emil Buiga este, de 15 ani, preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali (OAMGMAM) Cluj şi vicepreşedinte al Ordinului la nivel naţional. Cunoaşte foarte bine problemele asistenţilor medicali şi în unele situaţii pare că se luptă cu morile de vânt. Asistent medical cu vechime, Emil Buiga a reuşit să realizeze împreună cu alţi colegi din ţară o lege a asistentului medical, a pus bazele Ordinului care este pentru asistenţi ceea ce este Colegiul Medicilor pentru medici.

Emil Buiga

Deşi au trecut aproape 27 de ani de la căderea regimului comunist, unele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar şi asistenţii medicali încă nu şi-au găsit rezolvare. Au în continuare salarii mici, pleacă la fel de mult în străinătate, sunt suprasolicitaţi şi intră în concedii medicale din cauza turelor care se leagă una după alta săptămâni la rând.

Ca preşedinte al Ordinului Asistenţilor, Emil Buiga este de partea asistenţilor, se luptă pentru drepturile lor şi vrea ca toţi asistenţii să fie foarte bine pregătiţi. De aici apare nemulţumirea sa cu privire la învăţământ, la unele şcoli care pregătesc asistenţi medicali la ora actuală. “La partea de învăţământ eu sunt nemulţumit de pregătirea de bază pe care o fac asistenţii medicali. Ar trebui un filtru mai mare la şcolile postliceale şi acest lucru s-ar putea face prin neacceptarea absolvenţilor de liceu care nu au bacalaureatul pentru că în acest domeniu te joci cu viaţa omului, trebuie să ai o pregătire minimă obligatorie, nu poţi să îl bagi într-o şcoală postliceală pe un om care este foarte limitat în pregătirea de bază. În şcoala postliceală va trebui să acumuleze într-un timp scurt destul de multe cunoştinţe şi de multe ori se dovedeşte că mulţi dintre ei nu sunt capabili de aceasta”, spune Emil Buiga.

Ministerul Educaţiei nu a avut urechi să audă

A încercat să îi convingă pe cei de la Ministerul Sănătăţii că nu este bine ca o persoană fără bacalaureat să ajungă asistent medical, dar nimeni nu a avut urechi să audă. “Nu am reuşit acest lucru, deşi vorbim de mulţi ani cu Ministerul Educaţiei şi nici nu cred că se va reuşi. Eu văd o altă soluţie, aşa cum este şi în alte ţări. La intrarea în câmpul muncii, înainte de a primi certificatul de membru, fiecare asistent să dea un examen şi dacă treci acel examen garantat vei putea lucra în sistem. Dacă nu îl treci, te mai pregăteşti şi încerci data viitoare. Acum nu se dă niciun examen pentru că legea nu permite acest lucru. Încă suntem în faza de discuţii cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii”, afirmă preşedintele Ordinului Asistenţilor.

O asistentă la o secţie cu 60 de paturi

Toată lumea ştie că asistentele medicale sunt puţine peste tot în ţară. Dar poate e nevoie ca acest lucru să fie repetat până când cei în cauză vor acţiona. Este o situaţie din care au de suferit atât asistentele cât şi pacienţii. “Sunt puţini asistenţi medicali încadraţi raportat la problemele de sănătate din judeţ. De obicei, în fiecare unitate sanitară, asistenţii medicali sunt mai puţini decât necesarul, dar pe zi ce trece ei devin tot mai puţini şi se pare că se ajunge la un număr care nu mai poate fi tolerat pentru că ei nu mai pot să îşi facă treaba în condiţii corespunzătoare. Într-o situaţie de acest fel, bineînţeles că suferă pacientul. Într-un schimb de noapte avem secţii unde la 60 de paturi este o singură asistentă şi o singură infirmieră. Nu are cum să se descurce, mai ales că secţia este pe două etaje. Vă imaginaţi cum trebuie să alerge de la un bolnav la altul. Pe timp de zi este mai bine pentru că sunt şi medicii şi rezidenţii”, explică Emil Buiga.

Asistente în concediu medical din cauza suprasolicitării

Din cauza suprasolicitării, asistentele medicale ajuns să se îmbolnăvească şi să intre în concediu medical. „Problemele asistenţilor medicali sunt în primul rând de natură materială. Ei muncesc, nu se plâng niciodată, dar dacă ar fi şi plătiţi ar fi foarte bine. Problema cea mai mare pe care am constatat-o este că lucrează peste orele de program şi nu sunt plătiţi şi fiind puţini nici nu îşi pot lua zile libere. De aici rezultă toate celelalte probleme. Avem asistente care sunt deja suprasolicitate, au probleme medicale, au intrat în concedii medicale din cauza suprasolicitării, lucru care nu este deloc ok şi aici trebuie acordată o atenţie destul de mare. În aceste condiţii, foarte mulţi pleacă în străinătate. Şi nu mai pleacă doar la îngrijire de bătrâni, ci merg în spitale. Am întâlnit într-un spital din Bruxelles o asistentă româncă, plecată doar de un an”, explică Emil Buiga. Pe secţiile de Terapie Intensivă şi la Urgenţă sunt cel mai des suprasolicitaţi.

Potrivit şefului Ordinului Asistenţilor Cluj, tura normală a unui asistent este de 8 ore, dar de multe ori li se prelungeşte tura, iar la sfârşitul săptămânii ajung iarăşi să facă ture şi intervine în flux continuu.

200 de asistenţi au plecat anul acesta

Migraţia asistenţilor medicali spre condiţii de muncă mai bune şi cu salarii mult mai mari continuă, iar fenomenul nu pare să se oprească prea curând. “La Cluj, în ultimii ani au plecat peste 1.000 de asistenţi, iar anul acesta au plecat deja 200. Trendul de plecare în străinătate se menţine pentru că văd în fiecare zi că vin asistenţi şi cer dosarele de la noi. În primul rând ar trebui majorate salariile şi apoi îmbunătăţite condiţiile de muncă, altfel vor pleca permanent. Zilele acestea am discutat cu cineva care a încheiat contract în Marea Britanie pe 2.500 lire sterline pe lună, iar în România media este de 1.500 lei”, declară Buiga.

Cine este Emil Buiga

Emil Buiga, preşedintele OAMGMAM Cluj a intrat în sistemul sanitar în 1976. După ce a absolvit Şcoala Postliceală de Asistenţi Medicali, Igienă şi Sănătate Publică din Cluj a fost repartizat la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică, unde a lucrat 16 ani pe cercetare şi prevenţie. “M-am specializat în epidemiologie şi boli transmisibile. Am participat la marile epidemii pe care le-a avut România la acea dată. Am fost la prima epidemie de holeră, dar şi la epidemiile mari de diaree, febră tifoidă în Harghita. Îmi plăcea foarte mult ceea ce fac. După Revoluţie am plecat din Institut la Direcţia de Sănătate Publică, tot pe sănătate publică”, afirmă Buiga.

În urmă cu 15 ani a devenit preşedinte al Ordinului Asistenţilor Medicali Cluj şi la şase luni a fost ales şi vicepreşedinte al Ordinului pe ţară.