Politică

Motivare ÎCCJ în dosarul privind referendumul: Liviu Dragnea a ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa în partid

Instanţa supremă a motivat decizia prin care Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare în dosarul privind fraude la referendum, judecătorii susţinând că acesta a ales să îşi folosească "abuziv autoritatea şi influenţa" în partid "pentru a denatura rezultatul scrutinului".

"Completul de 5 Judecători consideră că anumite circumstanţe concrete de săvârşire a faptei, ca şi anumite date personale ce îl caracterizează pe apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, trebuie valorificate într-o mai mare măsură în procesul de individualizare a pedepsei. Astfel, având în vedere că apelantul intimat inculpat era coordonatorul la nivel naţional al campaniei electorale din partea PSD, dar şi secretar general al acestui partid şi preşedinte al Uniunii Consiliilor Judeţene din România, funcţii publice care impuneau un comportament ireproşabil, în spiritul respectului datorat normelor legale şi morale, împrejurarea că acesta a ales, în două situaţii distincte, să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale a fost de natură a crea prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot în cadrul unei societăţi democratice, ceea ce a pus sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces electoral. De asemenea, acţiunile apelantului intimat inculpat au determinat o stare de neîncredere a opiniei publice cu privire la modul de desfăşurare a procesului electoral şi la modul de acţiune al reprezentanţilor clasei politice cu ocazia organizării referendumului şi al scrutinelor, în general", se arată în motivarea sentinţei.

Motivarea arată că Liviu Dragnea ar fi cerut membrilor se partid din teritoriu organizarea unor tombole cu premii condiţionate de participarea la referendum după care, următoarea zi, a revenit asupra acestei cereri. Adresa prin care renunţă la demersul privind organizarea de tombole nu poate fi apreciat ca "denotând un pericol social redus", spun judecătorii.


"Ca atare, gradul de pericol social al faptei de folosire a influenţei prin solicitarea adresată membrilor de partid din teritoriu de a organiza tombole cu premii, la care să aibă acces doar persoanele care dovedesc participarea la referendum, nu poate fi apreciat exclusiv prin prisma timpului extrem de scurt în care prima adresă a avut valabilitate şi a produs efecte juridice, ci prin prisma importanţei valorilor sociale afectate care, în cauză, au fost reprezentate de relaţiile sociale legate de organizarea scrutinelor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratică", explică magistraţii.

 


Judecătorii ÎCCJ au luat în considerare circumstanţele favoranile lui Liviu Dragnea, precum lipsa antecedentelor penale, prezentarea în faţa instanţelor şi poziţia sa socială, însă "Completul de 5 Judecători constată că aceste circumstanţe sunt puse în umbră de atitudinea de negare, în ciuda evidenţelor, a activităţii sale infracţionale şi a existenţei elementelor relevante în angajarea răspunderii sale penale".

"Completul de 5 Judecători va admite critica Parchetului, doar sub aspectul cuantumului inadecvat al pedepsei, urmând a aplica inculpatului Dragnea o pedeapsă într-un cuantum majorat, de 2 ani închisoare, considerat apt să asigure scopul educativ al pedepsei, dar şi exemplaritatea acesteia, iar prin modalitatea de executare aleasă de instanţă, să faciliteze reinserţia socială a apelantului intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae", se precizează în motivare.


Magistraţii spun că resping susţinerea lui Dragnea, potrivit căreia acesta nu şi-ar fi folosit "autoritate sau influenţa în scopul prohibit de lege", precizând că, din probele administrate, "nu rezultă că angajarea de eforturi umane şi materiale de anvergura celor anterior menţionate ar fi fost dispusă urmare unei decizii luate în forurile conducătoare ale partidului, după consultarea cu membrii partidului, inclusiv a celor de la nivel local, ci a fost decisă exclusiv de apelant, care a cunoscut că influenţa şi autoritatea de care se bucură în rândurile persoanelor cu atribuţii în aducerea la îndeplinire a instrucţiunilor conţinute de adresa nr.687/SG din 13 iulie 2012 este suficientă pentru a determina punerea în mişcare a unui mecanism de tipul celui conceput, chiar şi fără o decizie a organelor de conducere ale partidului. De altfel, dată fiind natura ilicită a mijloacelor prin care apelantul a îndemnat reprezentanţii din teritoriu să convingă cetăţenii să participe la vot, o consultare şi, respectiv, o decizie a forurilor de conducere de la nivel central sau local al PSD, era exclusă".

În ceea ce priveşte suspendarea pedepsei, "Completul de 5 Judecători susţine concluzia primei instanţe, în sensul că scopul educativ şi preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52 din Codul penal anterior, poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie a pedepsei, din datele prezentate privind persoana inculpatului rezultând că acesta are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte", arată magistraţii.


Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare.  (Mediafax)

abonare newsletter