Politică

Papahagi: „Cred că românii așteaptă un candidat onest, dispus să lupte cu putregaiul din politică”

Adrian Papahagi este un filolog și eseist clujean, fiul lui Marian Papahagi. A predat limba engleză veche la Universitatea Paris Sorbonne și la Institutul Catolic din Paris. Actualmente ocupă catedra de engleză a Facultății de Litere, la Universitatea Babeș-Bolyai.

Adrian Papahagi a fost consilier la M.A.E. în timpul ministrului Teodor Bachoschi și din momentul celei de-a doua suspendări a președintelui Traian Băsescu a devenit unul dintre cei mai caustici critici ai USL. A candidat din partea ARD la alegerile parlamentare din 2012, cu susținerea unor personalități PDL, precum Cristian Preda și Monica Macovei. Inițiator al mișcării reformiștilor din PDL și membru fondator al PMP, Adrian Papahagi a părăsit și acest partid, denunțând confiscarea proiectului său politic.

A început anul universitar 2014-2015. Domnule Papahagi, v-a fost dor de studenți, de catedră?


Firește că mi-a fost dor de catedră și de studenți (mă rog, pe unii îi întâlnesc acum pentru prima dată, fiindcă am multe cursuri de istoria literaturii engleze la anul I). Universitatea e vocație, nu doar meserie pentru mine. Predau fără întrerupere din primul an de doctorat, din 1999... din mileniul trecut. Chiar și în momentele de implicare politică intensă mi-am ținut toate orele.

Ce le-ați transmis noilor studenți la prima întâlnire?


Am un ritual la primul curs cu anul I. Le vorbesc despre educația liberală și lectura marilor cărți ca antidot la vulgaritatea lumii, ca hrană pentru viață, ca garanție a facultății critice, a discernământului, și ca unic mod de a avea o societate democratică și civilizată. Le citesc și din fabulosul discurs „Datoria vieții noastre”, rostit de Vasile Pârvan în 1919, la deschiderea Universității românești din Cluj. Spune Pârvan acolo, printre altele, că universitatea devine imorală, nu doar inutilă, dacă tot ce poate produce sunt niște „docili papagali intelectuali” și niște „gelatinoase nevertebrate etice”. Mai spune că universitatea națională este un ideal care nu trebuie să fie contaminat de „poftele hămesiților contemporani”, ci să practice „cultul Ideii” și al „selecțiunii caracterelor și geniilor”. Acestea sunt și idealulurile mele, pe care vreau să le transmit studenților la început de drum: dragostea de idee, de adevăr, respectul valorilor.

La Facultatea de Litere, dumneavoastră predați studiul manuscriselor și literaturi vechi. Dacă ne gândim la Cluj, unde viitoarele locuri de muncă par asigurate de companiile tehnologice, care mai este actualitatea lui Dante sau Shakespeare?


Dante și Shakespeare sunt la fel de actuali pe cât sunt natura umană, viața, moartea, dragostea, binele și răul. Ei sunt hrana sufletului, idealul excelenței spirituale, literare și lingvistice. Fără ei, o civilizație, fie ea prosperă și tehnologizată, decade moral și spiritual și e coaptă să fie dominată de alte civilizații. Garanția păstrării civilizației europene stă în continuitatea studiilor literare și în citirea autorilor care „hămesiților contemporani”, vorba lui Pârvan, le pare că nu folosesc la nimic.

Ați fondat în 2007 Centrul de Istoria Cărților și a Textelor (CODEX). Ce obiective are centrul și ce activități desfășoară acesta în prezent?


Scopul nostru principal este să scoatem la lumină patrimoniul de carte veche manuscrisă al României, puțin studiat până în prezent. Am realizat deja un inventar al manuscriselor medievale din bibliotecile românești, care va apărea în curând. Există zeci de manuscrise necunoscute sau prost descrise, inclusiv la Cluj. Tocmai am trimis unei reviste științifice din Anglia un studiu despre bibliotecile pierdute ale Transilvaniei medievale.

Astăzi auzim despre poilticieni plagiatori, vedem că Parlamentul a adoptat o lege care permite elevilor fără BAC accesul la facultate, iar mare parte din scena politică e epuizată de atacurile la persoană. Care credeți că este raportul corect între cultură și politică?


Din păcate asistăm la un asalt împotriva meritului și la o sarabandă a imposturii. Este marca socialismului egalitarist și antimeritocratic în toate țările. Comuniștii și-au început regimul aruncând la închisoare și exilând elitele autentice, pentru a le înlocui cu pseudoelitele lor. La fel și azi: absolvenții fabricilor de diplome și plagiatorii vor o lume după chipul și asemănarea lor. Studiile bune sunt în primul rând o chestiune de caracter, de perseverență, de răbdare, de hărnicie, nu doar de inteligență. Nu vi se pare important ca țara să fie condusă de oameni de caracter, onești, harnici, bine educați? Asta e miza majoră, nu înfruntarea între tabere politice.

Mai aveți în prezent o afiliere politică?

Nu. Ca majoritatea românilor, sunt neafiliat politic, ceea ce nu înseamnă că sunt apolitic sau neimplicat politic. O susțin activ pe Monica Macovei, candidat independent la Președinția României.

Ați părăsit în mod oficial politica după o perioadă relativ scurtă de implicare. V-a trădat politica românească așteptările? Cu ce ați rămas în urma acestei experiențe?

Am intrat în politică în toamna lui 2012, după ce am fost unul dintre cei care au apărat activ statul de drept în vara acelui an. Am candidat din partea ARD în cartierul unde locuiesc dintotdeauna, adică în Mănăștur. Am obținut 7600 de voturi și 31%, lucru pentru care le sunt extrem de recunoscător vecinilor și concitadinilor din Mănăștur și Grigorescu – dar nu a fost destul pentru a intra în Parlament. Am sprijinit-o pe Monica Macovei în campania internă din PDL în martie 2013 și am redactat, alături de Sever Voinescu, moțiunea „Reformiștii”. Am fost unul dintre fondatorii PMP în iulie 2013, dar am părăsit acest partid atunci când a început să se umple de figuri dubioase. Am revenit în PMP într-o ultimă încercare de a mă opune liniei Udrea, și am părăsit partidul când am văzut încotro tinde. Nu e vorba de așteptări trădate: a fost o luptă pentru niște principii, din care nu am ieșit învingător. Am înțeles însă cum stau lucrurile, nu doar criticând de pe margine, ci încercând să mă implic și să schimb ceva din interiorul clasei politice.

Vi s-a reproșat că ați plecat din PMP pentru că nu ați obținut funcții de conducere. V-ați mai fi aflat astăzi în partid dacă lucrurile ar fi stat diferit?

E o prostie și un neadevăr. Eram vicepreședinte fondator atunci când am demisionat din PMP în februarie 2013 fiindcă nu acceptam ca, alături de Elena Udrea, partidul să se umple de figuri controversate. Nu m-au motivat niciodată funcțiile, ca dovadă că am renunțat ușor la ele. Dacă-mi păsa de funcție, eram și eu carierist, îmi țineam gura și mă țineam de scaun. Am avut comportamentul contrar. Da, dacă PMP rămânea ceea ce îmi doream eu, adică un partid nou, curat, principial, continuam să mă implic în dezvoltarea lui.

Ca om cu valori de dreapta, sunteți de acord cu ipoteza potrivit căreia fragmentarea dreptei va favoriza la alegeri pe candidații de la stânga?

Da și nu. Alegătorii de dreapta sunt, ce-i drept bulversați. Dar ei sunt și mai pretențioși, mai informați decât cei de stânga. În primul tur, au o mai bună ofertă decât electoratul captiv al lui Ponta. Oricum, un candidat de dreapta îl va înfrunta – și învinge, sper – pe Ponta în turul II. Cred deci că e foarte bine că poporul de dreapta, precum și cei 50% dintre românii scârbiți de politica de gașcă și pradă de până acum, pot să voteze un candidat independent, onest și curajos, care s-a luptat mereu cu corupția din politica românească.

Având în vedere că mai puțin de jumătate dintre alegătorii cu drept de vot se prezintă la urne, ați afirmat că cealaltă parte a electoratului constituie „primul partid al țării”. Ce calități trebuie să întruchipeze un candidat pentru a reuși să mobilizeze acel electorat inactiv?

Așa este. Cele 35% ale PSD nu reprezintă de fapt decât 17%, fiindcă peste 50% dintre români nu votează. Mulți nu votează din scârbă, având sentimentul greșit că „toți sunt la fel”. Eu le spun mereu: nu e așa. Ca să rămânem la alegerile prezidențiale: Macovei nu a furat, nu e coruptă, nu a făcut trafic de influență, nu e acuzată în niciun dosar, nu și-a plagiat doctoratul etc. Cred că românii așteaptă un candidat onest, care să arate că e dispus să se lupte cu tot putregaiul din politică pentru ca tuturor să ne fie mai bine.

Potrivit dumneavoastră, care sunt prioritățile politice ale României?

Consolidarea statului de drept, întărirea instituțiilor statului. Doar așa justiția va continua să curețe clasa politică, vom avea o administrație cinstită și eficientă, vom urma o linie corectă în Europa și pe plan internațional. În România se fură cel puțin un sfert din tot ce se produce, prin complicități politico-economice. Acest jaf înseamnă moarte și precaritate: oameni care mor în spitale proaste, pe șosele periculoase, tineri lipsiți de orizont care aleg să emigreze, copii care abandonează școala. Anticorupția rămâne o prioritate națională. Mai vreau un stat minimal și cât mai multă libertate pentru producători, întreprinzători, cercetători, fiindcă oamenii generează idei, produse și prosperitate – statul generează doar corupție.

Ați ales să sprijiniți în lupta pentru funcția prezidențială un candidat independent. Ce șanse are o candidatură lipsită de susținerea unui partid?

Toate șansele dacă mesajul ei de reformă și curaj, de luptă cu tot putregaiul tranziției ajunge la cei 50% de români scârbiți de clasa politică și dacă aceștia înțeleg că „Macovei e altfel decât ei” – adică altfel decât gașca transpartinică spre care se scurg toate resursele țării. Cei 50% pot mătura coteria coruptă, și să-i dea legitimitatea lor Monicăi Macovei. Ar fi fenomenal, o adevărată revoluție tăcută, democratică.

Puteți face un scurt portret al principalilor candidați aliniați în cursa pentru prezidențiale?

Ponta e mincinos, iresponsabil și profund corupt, încă din prima tinerețe în umbra lui Adrian Năstase. Tăriceanu este marioneta lui Ponta, al cărui unic scop este să ia din voturile dreptei și să le transmită către PSD. Meleșcanu e o soluție de avarie a serviciilor secrete, în cazul unei defecțiuni a altcuiva. Elena Udrea este un produs mediatico-financiar fără consistență proprie. Klaus Iohannis este votabil, din punctul meu de vedere, deși încă nu are consistență sau discurs. Singurul candidat care nu depinde de alții, nu este marioneta altor politicieni, are o poziție coerentă de ani de zile și poate fi credibilă în zona celor dezgustați de politică este Monica Macovei. E un politician substanțial, coerent, cinstit și credibil. Sper că va avea succesul pe care îl merită, pentru binele României.

Veți continua să participați la viața politică după alegeri? Mai luați în calcul înființarea unui alt partid în viitor?

Nu știu. Voi rămâne cu siguranță implicat în viața cetății, fiindcă îmi pasă de țara aceasta. Voi avea o voce, atât cât voi putea, fără să-mi neglijez catedra, cercetarea sau familia.

Interviu realizat de Albert Marcu.

Ultimele Stiri
abonare newsletter