Politică

CNS caută aliaţi pentru susţinerea autodeterminării minorităţilor

<p>Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că organizaţia sa nu caută sprijin, ci aliaţi pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti privind autodeterminarea minorităţilor ca act juridic al Uniunii Europene.</p>

„În privinţa iniţiativei cetăţeneşti noi nu căutăm sprijinitori, ci aliaţi. Bineînţeles Secuimea poate să îi privească pe tirolezi (locuitorii din Tirolul de Sud - n.r.) ca aliaţi, avem interese comune în Uniunea Europeană (...) Dacă dorim să extindem cercul aliaţilor atunci trebuie să prezentăm ce propunem şi trebuie să găsim puncte comune. În Tirolul de Sud punctele comune trebuie să fie acea prevedere din programul Partidului Popular (din regiune - n.r.) - o dezvoltare, o extindere a competenţelor”, a declarat Izsak, reîntors recent dintr-o vizită „a delegaţiei Ţinutului Secuiesc” în Tirolul de Sud.

Potrivit lui Izsak, vizita efectuată de o delegaţie a CNS în Tiroul de Sud reprezintă „primul pas al unei diplomaţii secuieşti”, întrucât liderii acestui consiliu au fost primiţi de guvernatorul provinciei, Luis Durnwalder, şi de lideri ai Partidului Popular, principala formaţiune politică din regiune.

„Importanţa acestei vizite pentru noi constă în faptul că este un început, este primul pas al unei diplomaţii secuieşti şi prima delegaţie a secuilor în Tirolul de Sud, care se întâlneşte cu conducătorii de acolo. În prima zi ne-am întâlnit cu guvernatorul provinciei autonome Tirolul de Sud, cu dl. Luis Durnwalder, cu care am avut un schimb de păreri în aproximativ o oră şi am cerut, şi domnul guvernator ne-a promis, sprijin politic şi moral în privinţa construirii relaţiilor bilaterale între cele două regiuni”, a arătat Izsak Balazs.

Potrivit acestuia, delegaţia CNS s-a mai întâlnit, la sediul Adunării Provinciei Tirolul de Sud cu Elmar Pichler Rolle, care conduce fracţiunea Partidului Popular în Adunarea Provincială, ocazie cu care s-a discutat şi despre iniţiativa cetăţenească de nivel unional, pe care o „consideră şi dumnealui o idee bună şi o linie corectă de a căuta soluţii la problemele noastre în Uniunea Europeană”.

Izsak a subliniat că a ţinut o prelegere în faţa cercetătorilor din Academia Europeană din Bolzano, ocazie cu care „am prezentat exact situaţia din Ţinutul Secuiesc şi doleanţele noastre”, cum ar fi „istoria secuilor, despre extinderea şi tot ce am trăit noi, soarta minoritară care seamănă foarte mult cu soarta populaţiei din Tirolul de Sud”, dar şi despre industrializarea din Ţinutul Secuiesc, din Târgu Mureş, care „a avut drept scop schimbarea raporturilor etnice”.

Liderul CNS a mai arătat că delegaţia pe care a condus-o avut o întâlnire la sediul Partidului Popular, cu vicepreşedintele formaţiunii, Martha Stocker, cu Herbert Dorfmann, deputat în Parlamentul European al regiunii, şi cu Gunter Rautz, coordonatorul Institutului pentru Minorităţi a Academiei Europene din Bolzano, cu care s-a discutat despre iniţiativa cetăţenească de nivel unional.

„Esenţialul a fost că am căzut de acord că există o bună şansă de a găsi calea conlucrării. Dânşii au fost deschişi faţă de propunerea noastră pe care am dezbătut-o chiar acolo la faţa locului. În mare consideră şi dânşii o direcţie corectă, direcţia pe care am pornit”, a mai arătat liderul CNS.

El a spus că sprijinul moral şi politic promis de liderii provinciei autonome din Italia s-a referit la relaţiile bilaterale şi că dialogul pe marginea iniţiativei cetăţeneşti va continua.

Acesta a ţinut să remarce că la ora actuală că Bolzano este un exemplu de convieţuire între două comunităţi, italieni şi germani, că se poate învăţa foarte mult din soluţiile tehnice aplicate, inclusiv la Târgu Mureş.

„Nu trebuie să ne prefacem, că dacă comparăm se văd diferenţele”, a mai subliniat Izsak Balazs.