Educație
Studii despre analfabetismul funcțional din România, publicate în jurnale internaționale
Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România sunt studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale.
În România, spre deosebire de alte țări, statutul socio-economic al părinților influențează în mod crucial dezvoltarea alfabetizării copiilor. Concluzia aparține primelor studii care cercetează dezvoltarea alfabetizării copiilor din țara noastră, conduse de psihologul educațional Dacian Dolean și publicate în jurnalele internaționale Learning and Instruction și Developmental Science. Cercetător afiliat Universității Babeș-Bolyai, acesta a analizat cât contează școala, mediul de acasă și inteligența în procesul de alfabetizare a copiilor din România, informează edupedu.ro.
Analfabetismul funcțional este explicat într-o măsură infimă de IQ, însă este influențat în mare măsură de experiențele de învățare de la școală și de statutul socio-economic al părinților, spun cercetătorii.
„În general, discursurile din spațiul public referitoare la dezvoltarea alfabetizării și factorii care influențează această abilitate au tendința să fie radicale. De exemplu, unii spun că mediul de acasă are un rol hotărâtor în educația copilului (ex. “Dacă nu are cei 7 ani de acasă, nu va avea succes la școală”). Alții susțin că abilitățile cognitive ar explica insuccesul școlar (“Ce poți face dacă nu-l duce capul?”). Alteori, se atribuie succesul elevilor exclusiv profesorului (“Premiul 1 la olimpiadă se datorează profesorului”). Studiile empirice ne arată că, de fapt, performanța școlară a copilului este influențată de foarte mulți factori (printre care sunt și cele trei categorii mari amintite mai sus), însă influența acestor factori variază nu doar de la individ la individ, ci și de la o materie la alta, sau de la o categorie de vârstă la alta. De exemplu, un studiu publicat luna trecută în Perspectives in Psychological Science ne arată că unele abilități de alfabetizare (ex. învățarea literelor și decodarea) tind să fie mai susceptibile la influența școlii decât altele (ex. dezvoltarea vocabularului expresiv), iar efectele școlarizării asupra anumitor abilități (ex. conservarea numărului) se diminuează considerabil după un anumit nivel de școlarizare (ex. clasa I). Însă trebuie să interpretăm cu grijă aceste rezultate, pentru că analiza nu a fost făcută pe baza nici unui studiu din România”, explică cercetătorul Dacian Dolean.
