Educație

Ce subiecte le-au dat de furcă elevilor la simulările de anul acesta

Profesorii clujeni spun că atât subiectele pentru clasa a VIII-a, cât şi cele pentru simularea Bacalaureatului au fost medii ca grad de dificultate.

Peste 450.000 de elevi ai claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au susţinut, zilele trecute, proba scrisă la Limba Română din cadrul simulărilor examenelor naţionale. Subiectele au fost cu un grad de dificultate mai ridicat decât în anii trecuţi, potrivit sprecialiştilor, prezentând provocări la fiecare nivel de studiu evaluat.

Elevii claselor a VIII-a au primit la primul subiect o poezie de Ion Pillat, iar la al doilea subiect au avut de narat o întâmplare petrecută în timpul unui joc de șah, în timp ce elevilor claselor a XI-a și a XII-a le au dat de furcă autori precum Tudor Arghezi , Ion Barbu şi Liviu Rebreanu.

O uniformizare a notării

Profesorii corectori la simularea Evaluării Naţionale, Catedra de Limba și literatura romană, Liceul Teoretic "Avram-Iancu", Cluj-Napoca Roxana Munteanu, Alina Parcea şi Mariana Crişan. spun că în ce priveşte primul subiect, textul literar a fost bine ales și potrivit pentru nivelul elevilor de înțelegere. În ce priveşte al doilea subiect, acesta a fost accesibil, adresânduse-se unui nivel mediu. Totuși, o problemă ar fi uniformizarea notării, fiind favorizate mai degrabă lucrările mediocre, spun profesorii. 

“La Subiectul I, considerăm textul literar bine ales  și potrivit pentru nivelul lor de înțelegere. La cerința nr. 5 (numește tipul de rimă și măsura primelor două versuri din text) unii elevi au înțeles că trebuie să precizeze rima doar pentru primele două versuri, pierzând astfel punctaj.

Pentru Subiectul I B (redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul liric a poeziei Toamnă la Miorcani de Ion Pillat) am întâmpinat dificultăți în notarea insuficient de nuanțată a celor două argumente. Elevii nu au întâmpinat probleme deosebite în receptarea mesajului, în analiza și interpretarea semnificațiilor poetice. Formularea itemilor le-a permis  să selecteze, chiar și dintr-un text fragmentar, acele idei poetice/imagini poetice pe care le înțeleg și pe care le pot aborda adecvat”, explică profesorii.

Potrivit profesorilor de la "Avram Iancu", pentru Subiectul II, textul suport non-literar a fost ales cu inspirație, având o tematică în concordanță cu preocupările elevilor.

“Elevii au întâmpinat dificultăți în formularea răspunsului la cerința A1, interpretând secvența o expoziție inedită deschisă la Muzeul de Istorie a Transilvaniei ca exclusiv indice al locației. Restul itemilor reflectă un nivel mediu de cunoaștere și aplicare a elementelor de morfologie și sintaxă. Tratarea subiectului II B nu a ridicat nicio problemă deosebită, elaborarea unei narațiuni răspunzând mai bine decât alte tipuri de compuneri (descriptive sau reflexive) nivelului lor de redare a experienței.”, argumentează profesorii. 

Subiecte echilibrate, cu dificultate medie

În ce priveşte simularea la Bacalaureat, potrivit profesorilor de specialitate, subiectele au fost medii ca dificultate.

“Subiectele au fost medii, ca dificultate. cu cerinţe unele foarte uşoare, pe care le rezolvă şi un copil de clasa a şasea- sinonime, explicarea rolului cratimei şi cu cerinţe dificile de nivelul elevului de clasa aXII-a”, spune Monica Columban, profesor de Limba şi literatura română la Colegiul Naţional “Emil Racoviţă”. 

 “Mă refer punctual la subiectul de la profilul real (filiera teoretică, filiera tehnologică și cea vocațională – parțial), dar aprecierile generale pot fi extinse și asupra subiectului de la profilul umanist și pedagogic.

Cred că textul-suport ales (un fragment din nuvela Proștii, de Liviu Rebreanu) a oferit un decupaj suficient de amplu și de semnificativ pentru realizarea comprehensiunii, având în vedere faptul că se presupune confruntarea cu un text nestudiat/ la prima vedere. Îmi permit și o obsevație subiectivă, care nu vizează valoarea estetică a textului, ci impactul emoțional asupra elevului: aș fi preferat (pentru elevii mei și pentru toți ceilalți) un text care să nu aibă o componentă naturalistă atât de pronunțată, susceptibilă să provoace afecte puternice. Dar, pe de altă parte, admit că un rol esențial al literaturii este să creeze emoție’, completează Monica Columban.  

“Arghezi nu este mai greu decât Barbu sau Blaga”

Tudor Arghezi a făcut de asemenea, parte din subiectele de la simularea examenului de Bacalaureat. Concret, subiectul al III-lea, la profilul real solicita redactarea unui eseu care viza tema și viziunea despre lume într-un text studiat al unuia dintre cei mai reprezentativi poeți ai modernismului interbelic: Tudor Arghezi.

“Consider cunoașterea operei sale o obligație a oricărui aspirant la diploma de bacalaureat și cred că elevii nu au întâmpinat dificultăți, având în vedere faptul că studiul operei argheziene face parte din programa clasei a XII-a (deci era relativ proaspăt în memorie). Aș adăuga o remarcă-avertisment pentru pregătirea tuturor candidaților la bacalaureatul din acest an: că trebuie să cunoască toată programa de examen (…). Tudor Arghezi nu este mai greu decât Blaga sau Barbu, au patru poeţi interbelici la studiu, cred că în aceast cerc de poeţi Arghezi este chiar un poet inteligibil, accesibil. Sigur că poate fi tratat  la niveluri diverse de aprofundare şi înţelegere. Arghezi e un poet care lor le place foarte mult, e un poet cu o imaginaţie lingvistică extraordinară şi un univers tematic foarte larg”, mai spune Monica Columban.