monitorulcj.ro Menu
Educație

Scandalul de la Liceul Apáczai continuă. 51 de organizații maghiare din Cluj, SCRISOARE DESCHISĂ către Ministerul Educaţiei

Gergely Balázs, președintele Asociației Clujul Comoară, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare din Cluj și reprezentanți a 50 de asociații și fundații au luat poziţie vizavi de situația de la liceul clujean Apáczai Csere János.

Astfel, ei au semnat şi trimis un document către şeful ISJ Cluj, Valentin Cuibus, și secretarului de stat pentru învățământ în limbile minorităților, Király András György, prin care își exprimă “nemulțumirea și revolta vizavi de situația în care s-a ajuns la liceul Apáczai Csere János, unde nu s-a aprobat în acest an școlar singura clasă a V-a din județ cu profil de arte, cu predare în limba maghiară”.

De asemenea, semnatarii solicită găsirea unei soluții prompte și favorabile elevilor afectați, precum și asigurarea educației artistice în limba maghiară pe viitor.

“Motivația Inspectoratului Școlar Județean pentru neaprobarea clasei se referă la numărul prea mic de elevi înscriși în acea clasă, însă în cadrul altor licee clujene au fost aprobate clase cu profil vocațional cu un număr la fel de mic sau mai mic de elevi. Nemulțumiți, părinții elevilor de la Apáczai au trimis, în cursul săptămânii trecute, o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Pilonul principal al învățământului profesional cu limba maghiară de predare în domeniul artelor plastice, care în ultimii 16 ani a asigurat dezvoltarea la cel mai ridicat nivel a capacității creatoare și de exprimare artistică a mai multor generații de copii, precum și fundamentarea culturii generale și artistice ale acestora, a ajuns într-o situație critică. Elevii de la secția de desen a Liceului Apáczai și-au afirmat talentul la numeroase expoziții de artă, lucrările lor au apărut în diverse publicații din domeniu. Aceste rezultate confirmă eficiența programului de învățământ menit să dezvolte talentul elevilor, recunoscut nu doar la nivelul orașului nostru, ci și într-un cadru mai larg, național și internațional”, mai spun semnatarii documentului.

CITEŞTE ŞI

Şeful Inspectoratului Şcolar Cluj, Valentin Cuibus, reclamat la CNCD pentru discriminare etnică

Ei au cerut Ministerului Educației Naționale și Inspectoratului Școlar Județean Cluj să asigure și pe viitor elevilor “posibilitatea să învețe în limba maghiară în cadrul secției cu profil de artă, așa cum s-a întâmplat și în anii anteriori”.

“În perioada de înscrieri ce va avea loc în viitorul apropiat vă rugăm să găsiți o soluție pentru asigurarea învățământului profesional cu predare în limba maghiară în domeniul artelor plastice la Cluj-Napoca”, se mai arată în document.

Printre organizaţiile care au semnat documentul se află Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania, grupul PONT, Asociația Tranzit  sau Asociația Economiștilor Maghiari din România.

Săptămâna trecută, un grup de 26 de părinţi ai unor elevi de la liceul Apáczai Csere János au reclamat Inspectoratul Şcolar Judeţean la Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD) pentru că nu ar fi aprobat pentru anul şcolar 2016-2017 înfiinţarea unei clase de artă, cu predare în limba maghiară, în cadrul instituţiei de învăţământ.

Inspectorul şcolar general Valentin Cuibus a declarat pentru Monitorul de Cluj că referitor la cererea liceului din ianuarie  2016, Inspectoratul nu a avut cum să aprobe înfiinţarea a două clase, în condiţiile în care numărul elevilor care terminau a 4-a în cadrul şcolii, între 23-25 de elevi, nu ar fi permis acest lucru. Practic, unei părţi a elevilor care ar fi dorit să studieze intensiv arta din a V-a urmau să li se adauge copii veniţi de la alte şcoli şi astfel să se înfiinţeze o nouă clasă, însă numărul noilor veniţi era incert, potrivit şefului ISJ Cluj.

„Le-am propus înfiinţarea unei singure clase, de artă, mai exact cu ore suplimentare de artă, dar nu au dorit, pentru că în fapt nu erau foarte mulţi cei care doreau să studieze arta. Pe de altă parte locurile la secţia maghiară se stabilesc în funcţie de numărul de absolvenţi de maghiară la nivelul judeţului; în clasele de limbă maghiară rămân aproape întotdeauna locuri libere”, a menţionat Valentin Cuibus.