monitorulcj.ro Menu

Economie

Clujenii migrează în masă înspre localităţile din apropiere

Sociolog clujean: ”Cluj-Napoca e un oraş extrem de violent din punctul de vedere al excluziunii populaţiilor care nu rezistă preţurilor, nu doar pe piaţa imobiliară, dar chiar şi la legume”.

Floreştiul s-a umplut de blocuri

Clujul a devenit un oraş cu populaţie în continuă schimbare, după 2000 a înlocuit 20% din populaţie. Ecuaţia e simplă, cine nu face faţă costului de trai ridicat pleacă.

Firmele pleacă odată cu oamenii

Migraţia nu este doar a oamenilor, ci şi a firmelor, potrivit studiilor sociologilor. De această dată, ca o consecinţă a rămânerii fără capital de muncă.

„Suburbanizarea nu este numai a oamenilor, ci şi a firmelor. Avem foarte multe firme care s-au relocat în spaţiile din comunele dimprejur şi aici există o structură economică dublă, pe de-o parte se relochează la nivel de localitate, de comună, cum ar fi Jucu, după aceea se relochează şi la nivel de Gherla, Dej, oraşele de rang secund, depinde foarte mult de forţa de muncă de care au nevoie. La Jucu, mizează foarte mult pe forţa de muncă manuală, deoarece nu mai este forţă de muncă manuală în Cluj-Napoca şi atunci mizează foarte mult pe forţa de muncă rurală, de unde se face extracţia”, continuă Norbert Petrovici.

De ce se pleacă „la ţară”

Cluj-Napoca este plasat de autorităţi, în documentele oficiale, în zona de forţă de muncă ieftină, realitatea e alta.

“Acest balans de populaţie, urban-rural, are printre cauze şi preţurile apartamentelor din Cluj-Napoca care sunt ridicol de mari, în mare măsură generate chiar de salariile mari din Cluj, asta duce şi chiriile în zona superioară. Cealaltă chestiune este legată de migrarea capitalului care are nevoie de forţă de muncă. Două dinamici mari, pe lângă care este cea de-a treia dinamică foarte importantă, politica oraşului, asumată şi în documentele strategice, legată de populaţie. Noi ne-am plasa la fel ca România, în general, pe piaţa globală, în zona de oferte de forţă de muncă ieftină, doar că, ce are Clujul foarte special, faţă de tot restul, e că încearcă să păstreze funcţiile de comandă şi control al economiei, cele manageriale şi cele de forţă de muncă highly qualified în Cluj-Napoca”, spune, pentru Monitorul de Cluj, Norbert Petrovici, lector univ. ]n cadrul Facultăţii de Sociologie.

Cluj-Napoca, oraş dur cu populaţia

“Clujul e un oraş extrem de violent în sensul acesta, de excluziune a populaţiilor care nu rezistă preţurilor, nu doar pe piaţa imobiliară, dar chiar şi alimentare. INS-ul strângea într-o vreme preţurile la 120 de pieţe urbane, acum nu mai face acest lucru, dar Clujul era pe locul trei tot timpul. Aşa s-acreat un exod major de populaţie în mai multe valuri. Cel mai clar se vede în faptul că oraşul a avut 8% oameni cu educaţie superioară, în 1992, iar acum avem 36%, la nivel de România procentul oamenilor cu educaţie superioară fiiind de 12%. La asta se adaugă o groază de alte lucruri de expulziune de populaţie, Funar a pierdut alegerile pentru că i-au plecat cea mai mare parte din votanţi. După 2000 avem iarăşi un exod de populaţie, în total Clujul a schimbat aproximativ 20% din populaţie. Populaţia a rămas stabilă, dar au plecat foarte mulţi oameni fără educaţie superioară, pentru că aveau salarii foarte mici. Clujul are nevoie de forţă manuală multă şi este o criză. Emersonul, Fujikura sau Ekerle, toate au nevoie de forţă de muncă care de obicei e plătită cu salariul minim pe economie", spune sociologul clujean.

“Te minunezi când vezi ce ieftină poate fi viaţa aici”

„La începutul acestui an, după 15 ani de stat în Cluj-Napoca, m-am mutat la ţară, undeva la vreo 25 de kilometri de oraş. Chiar dacă fac naveta zilnic, marele avantaj îl constituie faptul că am maşină, nu sunt «legată» de orarul autobuzelor sau microbuzelor. O călătorie până la oraş durează 10-15 minute. De ce am făcut acest pas? Din cauza banilor. Chiria şi ratele veneau ca un tăvălug peste mine şi am simţit că mi-a fost de ajuns. În primă instanţă, schimbarea asta părea să fie benefică şi lipsită de dificultăţi, dar nu a fost chiar aşa. Treptat am înţeles pe propria piele ce înseamnă să locuieşti într-o aşezare unde nu se întâmplă nimic. Mutarea la ţară e mult mai mult decât o schimbare de decor – îţi schimbă rutinele şi reflexele. În primă instanţă, m-a speriat liniştea de aici. Nu auzi sirene sau colegii de apartament/bloc/scară. Te minunezi când vezi ce ieftină poate fi viaţa aici. Aici nu există magazine, doar un birt al satului unde se vinde alcool sau suc. Dacă vrei să îţi cumperi ouă, lapte sau legume am avut surpriza să nu le găsesc în comerţ pentru că, nu-i aşa, toată lumea le are în propria ogradă. Chiar dacă nu sunt înconjurată de mall-uri sau prieteni şi stau doar de câteva săptămâni la ţară, am devenit mai calmă, dorm mai bine. Asta nu înseamnă că nu-mi mai este dor de oraş, dar în punctul acesta al vieţii, mutatul de la oraş la ţară mi-a făcut mai mult bine decât rău”, povesteşte pentru Monitorul de Cluj, Laura P.