Economie

Parlamentul grec a adoptat noul buget de austeritate pentru 2013

<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/10_octombrie/23/austeritate%20grecia.jpg" border="0" width="450" height="257" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Parlamentul grec a adoptat, în noaptea de duminică spre luni, bugetul pe 2013, prevăzând economii de 9,4 miliarde de euro, cerute de UE şi FMI, informează Mediafax.

După o manifestaţie antiausteritate la care au participat puţine persoane, duminică seara, în faţa Parlamentului, convocată de sindicate, 167 de deputaţi greci din totalul de 300 au votat în favoarea bugetului, după o dezbatere aprinsă.

Dilema cu care s-au confruntat a fost aceeaşi ca la începutul crizei datoriilor, în 2010: să accepte nouă miliarde de euro de economii în 2013 şi un al şaselea an consecutiv de recesiune, sau să rişte să plaseze ţara asfixiată în faliment într-un timp relativ scurt.

Bugetul a obţinut 167 de voturi din cele 168 pe care putea conta, din partea a trei partide care susţin coaliţia aflată la putere, Noua Democraţie (dreapta), Pasok (socialişti) şi Dimar (stânga democratică).

Alţi 128 de deputaţi ai partidelor de opoziţie au votat împotrivă şi patru s-au abţinut din totalul de 299 prezenţi (din cei 300), potrivit numărătorii oficiale.

Astfel, premierul Antonis Samaras a reuşit să câştige pariul şi să menţină coeziunea coaliţiei sale, testată în urmă cu patru zile de o lege plurianuală de austeritate adoptată cu o majoritate de 153 de voturi.

"Al doilea pas decisiv a fost făcut, acum este momentul relansării", a declarat Samaras la ieşirea din Parlament, făcând aluzie la primul vot de miercuri privind economii de 18 miliarde de euro până în 2016.

Ministrul de Finanţe Yannis Stournaras a asigurat că adoptarea acestor noi măsuri va garanta o deblocare "la timp" a împrumuturilor de la UE şi FMI.

Blocată de creditorii internaţionali ai Greciei din iunie, pentru a constrânge ţara să adopte un program de ajustare bugetară dură, plata unei tranşe de împrumut de aproximativ 31,2 miliarde de euro este aşteptată cu nerăbdare de Atena, ale cărei casierii sunt goale.

"Avem nevoie de tranşă, deoarece situaţia rezervelor statului este limitată, la 16 noiembrie trebuie să rambursăm obligaţiuni în valoare de cinci miliarde de euro", a declarat Stournaras în faţa deputaţilor.

Liderul Pasok Evangelos Venizelos, al cărui partid nu mai este decât umbra a ceea ce era odată din cauza adoptării unor planuri de austeritate succesive din 2010, a susţinut, de asemenea, austeritatea.

"Grecia a ajuns la capătul puterilor", a declarat el, cerând o rezolvare a problemei datoriei cu o zi înaintea unei reuniuni la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Fotis Kouvelis, liderul Dimar, a votat şi el acest buget, în timp ce la legea plurianuală s-a abţinut.

Liderul opoziţiei Alexis Tsipras, care conduce partidul stângii radicale Syriza, s-a declarat îngrijorat de situaţia datoriei. "Datoria nu mai este sustenabilă, doar Merkel mai crede acest lucru", a declarat el, reînnoindu-şi propunerea de "ştergere a datoriei cu clauză de creştere".

Cu câteva zile înaintea grevelor şi protestelor antiausteritate paneuropene (la 14 noiembrie), care vor afecta în special ţările din sudul Europei, Tsipras a cerut o"soluţie globală pentru ştergerea unei mari părţi a datoriei acestor ţări".

Duminică seara, la Atena au manifestat într-o atmosferă de calm 15.000 de persoane, potrivit poliţiei, în piaţa Syntagma din faţa Parlamentului. Această manifestaţie a mobilizat mult mai puţine persoane decât cea de săptămâna trecută, împotriva legii cadrul plurianuale, care a reunit 70.000 de persoane.

"Suntem aici pentru a dovedi că nu ne resemnăm", a declarat Olga P., în vârstă de 35 de ani, profesoară de engleză într-un liceu public, căreia salariul lunar i s-a redus la 960 de euro.

Miniştrii de Finanţe din zona euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a examina situaţia Greciei, asanarea bugetară şi evoluţia datoriei sale.

Înainte de a se decide orice plată către Grecia, zona euro aşteaptă mai întâi raportul troikăi (UE, BCE şi FMI), care se referă atât la noile măsuri de economisire adoptate de Grecia, cât şi la traiectoria datoriei sale care explodează, îndepărtându-se astfel de obiectivul de 120 de la sută din PIB până în 2020.