Economie
Bacşişul ar putea deveni obligatoriu pe nota de plată!
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/08/05-bacsis.jpg" border="0" align="left" />Cum văd reprezentanţii restaurantelor clujene iniţiativa legislativă de taxare a bacșișului?</strong>
Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism propune Ministerului Finanţelor evidențierea bacşişului pe nota de plată din restaurante, sub pretextul că astfel vor fi scoase la iveală veniturile la negru, consolidându-se astfel încasările la bugetul statului.
„ANAT şi FAPT cer Ministerului Finanţelor legalizarea bacşişului în restaurante. Asta înseamnă că scot la alb şi bacşişul chelnerului, care astfel va fi declarat şi fiscalizat”, a declarat, pentru Mediafax, Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi al Federaţiei Asociaţiilor Patronatelor din Turism (FAPT).
Ea spune că restaurantele îşi vor stabili nivelul „atenţiei” plătite chelnerilor, care trebuie să fie undeva peste 10%, şi astfel statul va colecta mai multe taxe şi impozite.
„Multe restaurante vor renunţa să mai plătească la negru chelnerii. Ţinând la negru bacşişul, această poveste nu ajută nimănui”, a afirmat Martin, care a arătat că în mai multe ţări, printre care şi Statele Unite ale Americii, bacşişul în restaurante este legalizat şi fiscalizat.
Contra-argumentele abundă
Grija pentru veniturile statului nu este adevăratul motiv care a dus la naşterea propunerii de includere a bacşişului în nota de plată, iar implementarea iniţiativei nu face altceva decât să alunge puţinii clienţi din restaurante, potrivit administratorului Da Vinci Ristorante.
„E o propunere venită din partea patronatelor pentru că vor să-şi ia de pe umeri obligaţia de a plăti personalul. Ar fi încă o presiune, clienţii ar fi nemulţumiţi. Deja pentru client sunt incluse în preţ atâtea taxe. Eu muncesc să dau un sfert pe tavă statului. Figura urâtă o fac tot eu. Şi aşa oamenii stau în casă şi ies la restaurant doar la evenimente. Ar tăia şi mai mult elanul. Sunt foarte puţini clienţi care lasă bacşiş şi atunci când se lasă este vorba de sume foarte mici. Un om se uită la 10 lei”, a explicat Adela Logean, administratorul Da Vinci.
Felia pe care statul ar lua-o din bacşişul chelnerilor, i-ar face pe aceştia să-şi piardă din eficienţă. „Nu privim cu ochi buni iniţiativa. Până la urmă bacşişul este al chelnerului, iar prin impozitare, motivaţia lor o să scadă drastic”, spune Lazăr Lavinia, economist Marty Restaurants.
Măsura are adversari, chiar din interiorul ANAT
Vicepreşedintele ANAT, zona Nord-Vest, Martin Bikfalvi consideră iniţiativa în contradicţie cu sensul cuvântului bacşiş.
„Eu nu sunt de acord cu o astfel de măsură. Bacşişul este la latitudinea clientului. Îl dăm în funcţie de serviciile primite, de profesionalismul personalului. Noi practic oficializăm creşterea preţurilor cu 10%”, spune Bikfalvi, care este şi preşedinte al Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Clujean.
Ce spun susţinătorii măsurii
„Eu nu văd nimic rău în această măsură. Se uşurează situaţia celor care plătesc cu cardul şi vor să lase bacşiş. Oricum dintre români aproximativ 95% lasă bacşiş. Clientul român este unul dintre cei mai buni tip-eri. Acum ciubucul se încadrează undeva la 5-7%, în funcţie de nota de plată, dacă nota finală e mai mare nu se mai duce la 10% cum se întâmplă în cazul sumelor de plată mai mici. Dacă nota de plată este mai mare nu se mai duce la 10%. Fiecare restaurant poate să practice un procent adăugat la nota de plată, care să fie public, iar clientul poate să aleagă dacă rămâne sau nu”, este de părere Gabriel Roman, administrator Casa Ardeleană.
