Economie

România ar putea ieşi din nou pe pieţele internaţionale

<p><strong><img src="documente/stories/2012/08_august/29/euro.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />România s-ar putea împrumuta din nou de pe pieţele financiare internaţionale în acest an, după succesul de la începutul săptămânii, când Ministerul de Finanţe a atras 750 milioane euro prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu maturitatea în iunie 2018, apreciază Erste. </strong></p>

„După succesul emisiunii de euobonduri din această săptămână, suprasubscrisă puternic de investitori străini şi prin care România a atras 750 de milioane de euro la un randament rezonabil de 5,1%, nu excludem ca Ministerul de Finanţe să testeze din nou apele internaţionale mai târziu în acest an” , se arată într-un raport al analiştilor grupului austriac Erste.

Economiştii băncii consideră că Ministerul de Finanţe a decis să profite de climatul favorabil de dinaintea şedinţei de politică monetară a Băncii Centrale Europene.

Oferta s-a situat la 3,6 miliarde de euro, din partea a 220 de investitori. Investitorii din Marea Britanie au cumpărat 33% din obligaţiuni, cei din Austria şi Germania 22%, restul Europei 36%, iar din alte rgiuni 9%. Managerii de fond au preluat jumătate din totalul obligaţiunilor, băncile şi investitorii individuali 23%, companii de asigurări şi fonduri de pensii 20%, în timp ce alţi investitori au achiziţiont 7%.

O anumită normalizare a climatului politic intern a jucat un rol important în succesul împrumutului pe pieţele internaţionale, scriu analiştii Erste.

Emisiunea are două implicaţii majore, se precizează în raportul băncii austriece. După ce şi-a acoperit 75% din necesarul de finanţare pentru acest an şi cu o nouă emisiune de eurobonduri posibilă în următoarele luni, Ministerul de Finanţe se va afla în poziţia de a reduce oferta de obligaţiuni în lei pe piaţa locală.

„Presiunea asupra randamentelor va fi limitată, iar randamentele pe cinci ani ar putea rămâne la 6,8% în decembrie”, se mai arată în raport.

O a doua implicaţie este capacitatea mai puternică a Băncii Naţionale a României de a susţine leul, după majorarea rezervelor valutare. Rambursările către FMI, începute în august (729 milioane de euro) şi posibilele intervenţii în favoarea leului au condus la declinul rezervelor valutare ale BNR cu 1,2 miliarde de euro în august. În prezent, rezervele se situează la 30,9 miliarde de euro.

BNR trebuie să plătească încă 800 de milioane de euro către FMI până la sfârşitul anului, iar Ministerul de Finanţe are obligaţii către instituţia financiară de 130 milioane de euro. În plus, ministerul ar trebui să răscumpere în noiembrie obligaţiuni pe trei ani de 794 milioane de euro.