Argumentele turistice ale Clujului

Putini turisti aleg judetul nostru drept destinatie de petrecere a vacantei. Nu are Clujul suficiente argumente in acest sens, sau aceasta situatie se datoreaza unor lipsuri istorice din punctul de vedere al cunoasterii sau promovarii potentialului turistic al zonei?

În mod categoric, Clujul pierde o competitie cu alte destinatii, Maramures, Hunedoara, zona Bucovinei, de exemplu. Cu toate acestea, argumentele turistice ale judetului nostru, chiar daca sunt de alta natura decât cele regasite în alte zone, rezista si se constituie într-o oferta atragatoare pentru multe categorii de turisti.
     Clujul detine o parte însemnata din Parcul National Muntii Apuseni, pe teritoriul judetului regasindu-se monumente naturale emblematice pentru masivul occidental al României. Superba cascada de la Valul Miresii, alternanta de izbucuri si ponoare caracteristice Vaii Stanciului, arboretul „exotic“ de pe Dealul Domnului din Sacuieu, dominat de silueta impunatoare a celui mai înalt arbore sequoia din România, zona carstica specifica Apusenilor, padurile seculare se constituie în argumente mostenite de la natura si care nu necesita altceva decât un efort de cunoastere si de facilitare a accesului spre aceasta zona, care beneficiaza deja de structuri numeroase de cazare, în special de tipul ofertelor de agroturism.
     Un alt argument al judetului se regaseste în salba de lacuri. Fie ca este vorba de lacuri de acumulare – Belis, Tarnita, Floroiu, viitoarea investitie de la Lapustesti – sau de salba piscicola care se întinde pe aproape toata zona de podis a judetului, întinderea de luciu de apa a judetului poate fi un argument turistic important. Or, aici trebuie avute în vedere si argumentele date de sistemul de bai sarate, cele de la Dej, Turda si Cojocna fiind modernizate si aduse la standardele zilelor noastre, sau ale unor lacuri care conserva caracteristici endemice, cum ar fi de exemplu celebrul Lac al Stiucilor de la Sacalaia.
     Neexploatate la adevaratul potential au ramas si monumentele istorice. Daca unele dintre acestea sunt într-o avansata stare de degradare, altele pot fi înscrise într-un circuit turistic. Cetatea medievala de la Bologa sau Castelul Bannfy de la Bontida reprezinta exemple în acest sens. Trebuie avute, însa, în vedere palatele specifice secolelor XVIII-XIX, care constituiau în aceea vreme o adevarata „Vale a Loirei“ pentru nobilimea transilvana care astepta aici, într-o atmosfera de lux si stralucire, întâlnirile din cadrul Dietei, precum si numeroasele lacasuri de cult care plaseaza judetul nostru pe primul loc la nivel national din acest punct de vedere.
     Deci, argumente exista. La fel cum încep sa apara si investitiile. O vizita la Salina din Turda ofera oricarui turist senzatii de neuitat. Se investeste în amenajarea de pârtii destinate sporturilor de iarna, se reabiliteaza baile sarate, se organizeaza circuite turistice hipice, concursuri de pescuit, iar initiativa privata aduce spatii noi de cazare, în camere de hotel sau pensiuni agroturistice, se modernizeaza infrastructura de acces spre unele din zonele cu potential turistic. La toate acestea se adauga o coerenta din punctul de vedere al  proiectelor destinate dezvoltarii turismului, venita din partea administratiei judetene, care încearca în acest moment sa schimbe situatia judetului de la zona de tranzit turistic la cea de destinatie pentru petrecerea vacantelor.